Lucian Romașcanu: Doamnelor și domnilor, bună ziua! Jó napot kívánok, domnule președinte!

Vă mulțumesc pentru prezența dumneavoastră aici la conferința noastră pe care ne-o dorim săptămânală! Astăzi o să vă zic niște minciuni prezidențiale, dar până atunci aș vrea să nu lăsăm să treacă fără să menționăm faptul că astăzi este Ziua Libertății Presei și vreau să doresc celor care lucrează în această importantă industrie să-și ia toată libertatea pe care și-o pot lua, pentru că fără presă lucrurile nu pot funcționa într-o democrație. Vă mulțumesc pentru tot ceea ce faceți și îmi doresc să avem cea mai liberă presă pe care o putem avea!

Revenim la minciunile prezidențiale. După cum bine știți, Guvernul României, în perioada care a trecut, n-a făcut mai nimic și nici nu ne vom referi foarte mult la activitatea lor, ci vom începe prin a readuce în atenția opiniei publice cele mai importante trei minciuni ale președintelui Iohannis  pe care le-am auzit cu toții în săptămâna care a trecut.

Există în prezent dosare penale împotriva unor jurnaliști legate de cazul Gerota, există dosare penale deschise împotriva unor cetățeni în cazul închiderii Bucureștilor, există site-uri, poate doar printr-o coincidență anti-prezidențiale, închise pentru răspândire de informații false. Așadar, acum, în vreme de pandemie, de stare de urgență și ordonanțe militare, fake-news-ul este sancționat, mai puțin cel prezidențial. Nimeni nu e mai presus de lege, este un principiu fundamental al democrației, nu doar o vorbă goală, și ne dorim ca autoritățile să acționeze egal, indiferent că vorbim de cetățeni sau de autorități publice. Președintele a ales din nefericire să nu fie un model de conduită, garant al aplicării Constituției, ci un factor constant al dezinformării și dezbinării.

Să revenim la minciuni. Sunt cel puțin trei megaminciuni prezidențiale. Prima este cea despre raportul doctorului Streinu-Cercel, minciuna despre redeschiderea școlilor din Franța, minciuna despre Ținutul Secuiesc.

Prima minciună: președintele ne-a spus pe 21 aprilie că a primit o documentație chiar în acele zile care recomanda ca persoanele peste 65 de ani să fie carantinate și luate de acasă. Atacul era la adresa doctorului Streinu-Cercel. Minciuna este mare cât Casa Poporului. Raportul nu era din acele zile, era din februarie, nu se făcea referire la carantinare, ci la protecția seniorilor prin menținerea lor la domiciliu, iar mutarea la hotel era pentru cei care nu au casă și care nu prea aveau unde să stea. Și atunci de ce a mințit președintele țării? Răspunsul e unul singur: pentru că era nevoie să acopere o declarație hazardată a ministrului liberal al Sănătății. Domnul Tătaru rostise public enormitatea cu luatul de acasă, iar înregistrarea cu domnul ministru spunând aceste lucruri a făcut înconjurul spațiului public. Totul e clar: președintele a mințit și minciuna prezidențială a făcut victime, nu a fost o minciună nevinovată sau bazată pe o dezinformare de moment, a avut drept scop îndepărtarea doctorului Streinu-Cercel din cadrul comisiei pentru coronavirus, ceea ce a dus la slăbirea calității profesionale a acestei comisii și i-a supus riscului pe cetățenii României, lipsindu-ne pe toți de un profesionist.

A doua minciună: pentru a explica bâlbâiala Guvernului cu redeschiderea școlilor, după ce Orban anunțase țanțoș deschiderea lor, președintele Iohannis a venit cu altă minciună cât dânsul de mare. I-a mințit pe români în față că în Franța s-ar fi deschis unele școli, iar zeci de elevi și profesori s-au îmbolnăvit. Fals! Fake-news! În Franța nu s-a deschis nicio școală, nici experimental, nici din alte motive. O spune ministrul Educației din Franța prin purtătorul său de cuvânt. Această minciună a fost demontată chiar într-un ziar online de mare circulație în Franța, Libération, știți și dumneavoastră, pentru că a fost public, și atunci se naște întrebarea: domnule președinte, veți cere și închiderea Libération? Mă tem că nu. Adevărul este cu totul altul: experimentul din Franța despre care vorbea Iohannis era despre persoanele infectate în februarie, nu în aprilie, și era înainte de închiderea școlilor, nu pentru redeschiderea lor. Această situație demnă de absurdul din bancurile cu Radio Erevan era generată tot de o minciună pornită de la ministrul Sănătății, domnul Tătaru, legată direct de pandemie: spunem că ar trebui tratament egal din partea instituțiilor, fiecare că e vorba de cetățeni simpli sau de autorități publice.

A treia minciună prezidențială, probabil cea mai gravă dintre toate: pentru câteva minute, președintele a înlocuit Ținutul În Casă cu Ținutul Secuiesc – și ce minute! Președintele a acuzat PSD de înțelegeri oculte cu Ungaria pentru autonomia Ținutului Secuiesc, fără nicio probă, fără nicio dovadă, fără niciun argument. Este o minciună majoră, gravissimă, impardonabilă! Europeanul Iohannis a murit, ieșirea sa publică de un naționalism primitiv, retrograd și mincinos îl descalifică pe domnul Iohannis ca lider credibil în UE în anul 2020. Proba acestei minciuni deplorabile este chiar votul care a respins rapid și categoric această lege în Senatul României. Ne amintim și am văzut cu toții cum președintele Iohannis, astăzi un român foarte verde, lua poziție de drepți când auzea imnul așa-zisului Ținut Secuiesc, iar PNL a votat în 2005 pentru proiectul de la acel moment, care permitea autonomia Ținutului Secuiesc. Atunci, după cum știți, PSD a votat împotrivă, iar legea nu a fost adoptată. SRI nu mai poate să tacă. În această situație de o gravitate extremă, PSD cere SRI să ia atitudine publică și să spună dacă există informații legate de acest așa-zis troc menționat de președintele Iohannis. În cazul în care SRI nu va ieși public, PSD va convoca Comisia pentru Controlul SRI din Parlament pentru a solicita răspunsurile de care toți avem nevoie.

Am fost martorii a trei minciuni prezidențiale premeditate cu scop strict politicianist, pentru a încerca salvarea electorală a PNL. Toate declarațiile președintelui, conferința de presă această declarație hazardată au venit după ce în spațiul public au apărut sondaje care arătau pierderea de teren a PNL.

După aceste minciuni, o a doua temă extrem de importantă o reprezintă românii trimiși la export. Sigur, dreptul la muncă este garantat. Totuși, nu aveau ce face în România acești oameni? Ne confruntăm cu o secetă majoră, cum n-a mai fost de zeci de ani în România. Fiecare om capabil să muncească în agricultură ar fi avut ce face în România. Totuși, pe baza unor declarații publice, am aflat că plecarea românilor în străinătate a fost rezultatul unor înțelegeri diplomatice. Dacă a fost o înțelegere diplomatică, aici este a patra minciună a domnului Iohannis, care spune că nu s-a discutat nimic la acest nivel. Ba s-a discutat! Chiar domnul Arafat menționa acest lucru într-o apariție televizată. Dacă a fost o înțelegere diplomatică, oare de ce reprezentanții statului român nu s-au asigurat că cei care pleacă în străinătate vor beneficia de cel mai corect tratament, că vor fi protejați în ceea ce privește sănătatea, că nu vor ajunge în focare de infecție. Românii au dreptul să știe adevărul. Cerem președintelui Iohannis să spună ce înțelegeri diplomatice a făcut Guvernul cu Germania și cu celelalte state. Nu mai poate nega implicarea statului.

Avem și un mic bonus: a cincea minciună. Am aflat constat că nu s-a știut despre această pandemie decât destul de târziu: noi am criticat permanent în spațiul public faptul că de la mesajul OMS din ianuarie și până în martie Guvernul nu a făcut nimic. Ion Cristoiu publică pe blogul său informații din presa israeliană care spun că încă din noiembrie pe filieră NATO țările membre au știut despre această epidemie pornită în China. Din noiembrie și până în martie, din păcate, Guvernul a avut un singur punct în programul de guvernare, și anume alegerile anticipate.

Aș vrea să vă spun și cifrele săptămânii: până în acest moment, în România s-au făcut 183688 de teste și s-au dat 290000 de amenzi. E normal să impui legea, distanțarea socială, dar nu poți transforma prevenția în abuz și amenzile în sursă de echilibrare a bugetului. Este un lucru foarte rău, iar ministrul de Interne va trebui să răspundă foarte repede la întrebările publicului.

Mai avem o mică rubrică săptămânală, „Fapte Diverse Grave”: ministrul Sănătății a numit un chelner la conducerea Spitalului din Câmpeni, un reputat șef de sală la un restaurant din oraș. Acest tip de numiri pare să fie motivul pentru care Ministerul Sănătății dorește să păstreze în continuare administrarea spitalelor aflate în subordinea autorităților locale. Nu vom permite acest lucru și sperăm ca situația să revină cât de curând la normal.

Acum vă vom spune ce a făcut PSD în ultima perioadă. Tot ce putem face în acest moment este ca în administrațiile locale unde avem reprezentanți să facem tot ce se poate pentru lupta cu coronavirusul. S-au achiziționat 29 de aparate de testare în 26 de UAT-uri, s-au investit aproape 500 de milioane de lei în autoritățile locale pentru lupta cu coronavirusul, în contextul în care Guvernul a dat înapoi doar 17 milioane de lei.

Legat de activitatea în Parlament, a doua cale pe care PSD poate să își impună viziunea și ideile privind lupta cu coronavirusul și premizele repornirii economice, proiectele PSD pleacă de la premiza că oamenii sunt prioritatea noastră. Am avut două legi importante trecute în Parlament, legea amânării chiriilor, a doua este legea dării în plată. Prima va permite cetățenilor și firmelor să își amâne și eșaloneze plata chiriilor. Mecanismul e simplu: cei care au probleme financiare și demonstrează acest lucru prin documente fiscale pot solicita ca statul să le achite până într-un anumit cuantum aceste chirii sau să se amâne pe perioada stării de urgență și o lună după aceea. Dacă vreți, e un fel de împrumut pe care statul îl dă celor la nevoie pentru a-și plăti chiria. În cazul firmelor, statul poate prelua sarcina până la 10 mii de lei, în cazul cetățenilor, până la 2 mii de lei. Nimeni nu pierde, nici chiriașii, nici proprietarii, nici statul.

A doua lege extrem de importantă pentru sute de mii de români îndatorați la bănci este legea dării în plată. Ne bucurăm că am reușit să trecem și această lege. Îl invit pe colegul meu, Daniel Zamfir, inițiatorul acestei legi, să spună câteva cuvinte despre ea și despre alte legi trecute de Senat care vor avea un impact extrem de pozitiv asupra populației.

Daniel Zamfir: Bună ziua, oameni buni!

Înainte să prezint de ce a fost nevoie să votăm din nou legea dării în plată, aș vrea să vă spun că mă aștept ca cei care își pun problema locurilor de muncă, a ceea ce se va întâmpla cu economia, își pun problema cât va dura această criză, ce se va întâmpla după, se întreabă „Ce faceți voi, cei de la PSD?”

Spunea și colegul meu și vă confirm că în ultima perioadă PSD, dincolo de ce fac cei din administrația publică locală, face lucruri importante în Parlament. Pe lângă legile inițiate, corectăm OUG făcute pe picior și nu de puține ori cu rea-credință de către Guvernul Orban. Legea dării în plată: de ce a fost nevoie de ea? Pentru că a ajuns să fie votată în Parlament, îi cer public domnului Orban să nu conteste la CCR legea dării în plată, pentru că nu ar face decât să prelungească suferința celor care de mulți ani de zile sunt în pragul ruinei și duc povara ratelor la bancă.

În legătură cu legile pe care le vom vota în Cameră, legi trecute de Senat, vreau să știți că sunt câteva extrem de importante. Toate privesc protecția oamenilor împotriva abuzurilor băncilor, recuperatorilor. Așadar, în săptămânile următoare PSD va vota în Cameră legea plafonării dobânzilor, va vota legea protecției împotriva executărilor silite și recenta lege adoptată de Senat care privește faptul că prețul contractului la utilități și prestări servicii se va exprima numai în lei. Populația a suportat suficient devalorizarea monedei naționale în raport cu monedele străine, ca atare prețul la utilități și servicii va fi exprimat în lei.

Cer public prim-ministrului Orban să amâne ceea ce Guvernul Cioloș decisese, și anume liberalizarea prețului la utilități. Guvernul Cioloș a decis ca liberalizarea să se facă cu un an mai devreme decât era prevăzut. Noi solicităm urgent ca prim-ministrul Orban, prin HG, să decidă amânarea liberalizării prețurilor. V-a explicat colegul nostru Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrie și Servicii din Cameră, consecințele extrem de grave ale acestui lucru.

Revenind la legea dării în plată, am votat-o din nou acum nu pentru că cea votată în 2015 ar fi avut lacune, ci pentru că în practică s-a demonstrat că instanțele de judecată apreciau în mod arbitrar situația care apărea în contracte atunci când debitorii solicitau acest lucru. Legea dării în plată stabilește acum foarte clar două criterii importante de impreviziune, atunci când cursul de schimb a crescut cu peste 52,6% față de momentul acordării împrumutului și această creștere persistă pe o perioadă mai mare de șase luni de zile. Cu această ocazie, toți cei care au avut împrumuturi în franci elvețieni și alte monede străine își găsesc acum rezolvarea. Altă condiție este aceea în care rata de schimb crește cu mai mult de 50% față de momentul acordării creditului, pentru cei care au avut credite în lei raportate la ROBOR, EURIBOR ș.a.m.d., și aici este consfințită situația de impreviziune și oamenii pot apela liniștiți la darea în plată.

Au mai fost două prevederi importante: oamenii nu vor mai fi introduși în biroul de credite, acea listă neagră, dacă au apelat la legea dării în plată și nu mai trebuie să dovedească debitorul buna-credință. Dacă banca consideră că un debitor nu dorește să plătească, trebuie să probeze acest lucru.

Ce avem pregătit în viitor v-am spus, cele trei legi importante. Repet, solicit încă o dată prim-ministrului să nu conteste legea dării în plată la CCR, tocmai pentru că n-ar face decât să prelungească suferința acestor oameni. Urgent, domnule prim-ministru, dați liniște românilor și nu lăsați liberalizarea prețurilor la gaze să se producă acum, la începutul verii, lucru care ar crea mari probleme în iarna viitoare.

Întrebare: Înțelegem că mâine va fi invitat în Parlament directorul SRI, domnul Hellvig?

Lucian Romașcanu: Convocarea e mâine, mai are timp astăzi să spună dacă știe ceva! E foarte important să spună acest lucru, pentru că o asemenea acuzație de o gravitate extremă n-a mai fost lansată în spațiul public niciodată. Dacă nu avem un răspuns fie direct, fie prin intermediul Comisiei, domnul Iohannis va trebui să ia niște acțiuni pe cont propriu.

Întrebare: Deci mâine se va trimite o invitație pentru ziua de marți?

Lucian Romașcanu: Așa știu și eu, o să vedem ce se decide mâine în Birourile Permanente.

Întrebare: Nu ați spus însă nimic de SIE.

Lucian Romașcanu: Este o decizie care se va lua în Parlament. Fiind o chestiune de politică internă, acuzele fiind interne, credem că primul chemat să răspundă este SRI. Dacă se va considera că e nevoie să primim informații de la SIE, vor fi convocați și dumnealor.

Întrebare: Aș vrea să aduceți lămuriri legate de proiectul privind oficializarea limbii maghiare în Transilvania.

Lucian Romașcanu: Este vorba de o parte a unei legi care se referă la Codul Administrativ. Este iarăși o tentativă de a pune în spațiul public o temă naționalistă fără fundament, pentru că toată această lege de modificare a Codului va ajunge la Cameră, unde lucrurile se vor tranșa, exact cum a fost invers la Senat. Vă spun un lucru legat de dinamica muncii în Parlament, mai ales în această perioadă de pandemie: s-a luat decizia ca în Senat să se voteze, având în vedere limitările, doar legile importante și prioritare pentru lupta cu coronavirusul. Nefiind cameră decizională Senatul pe această lege, a fost trimisă tacit, din păcate, către Cameră, unde lucrurile se vor rezolva așa cum trebuie. Nimeni nu vinde nimic, nimeni nu face nimic. Îndemn pe toată lumea să aibă o mai mare reținere când abordează subiecte de tipul acesta, foarte sensibile, pentru că nu pot duce decât la ceva rău. Am văzut conflicte diplomatice, radicalizarea unor minorități. Nu ajută pe nimeni la nimic. Domnul Iohannis în 2015 a promulgat, probabil a crezut în acest lucru, legea limbii maghiare. De ce să dezgropăm acum toate aceste lucruri? Doar pentru că PNL are o problemă în sondaje? Haideți să fim mai reținuți, pentru că problemele sunt acum cu totul altele. Aș vrea să îi vedem pe domnii Iohannis și Orban că fac ceea ce trebuie, că redeschid economia într-un mod sigur pentru cetățeni, că vin cu un plan economic, nu cum a spus domnul Cîțu, „Vom veni cu un plan după ce se termină starea de urgență”. Să vină acum cu aceste lucruri, altfel riscăm să pierdem un start care ne va costa dramatic în anii care vor veni.

Întrebare: De ce SIE să nu dea explicații? Poate au mai multe informații.

Lucian Romașcanu: Din fericire sau nefericire pentru mine, nu sunt un specialist în zona serviciilor secrete. Vom veni foarte repede cu un răspuns la această întrebare.

Întrebare: Marcel Ciolacu a spus că vrea convocarea ambelor servicii!

Lucian Romașcanu: Dacă Marcel Ciolacu a spus acest lucru, este o problemă care ține de conducerea Parlamentului, format din mai multe partide parlamentare și această decizie se va lua la Parlament. Dacă a spus că va solicita și SIE, va fi și SIE. Din punctul meu de vedere, oricine poate veni cu un răspuns legat de această afirmație hazardată a președintelui este binevenit să o facă cât mai repede, pentru că așa ceva nu s-a mai spus niciodată.

Mulțumim pentru prezență, ne vedem duminica viitoare!

Previous
Next