Deputatul PSD Roxana Mînzatu, fost ministru al Fondurilor Europene, critică decizia anunțată într-un interviu acordat de actualul ministru liberal, Marcel Boloș, de a tăia bani europeni din bugetul pentru infrastructură de apă, considerând că decizia luată duce la blocarea ireversibilă a proiectelor mature din acest domeniu și la pierderea tuturor progreselor făcute în ultimii ani în acest sens.
Roxana Mînzatu consideră deosebit de importantă alocarea resurselor suplimentare către domeniul sănătății, mai ales în actualul context epidemiologic, dar subliniază faptul că Marcel Boloș avea obligația să găsească surse de finanțare complementare, care să nu compromită investiții în alimentare cu apă și canalizare ce vor deservi milioane de români.
“Atrag atenția asupra lipsei de coerență în actul guvernamental, mai ales când vine vorba de alocarea fondurilor europene. Faptul că Marcel Boloș a alocat fonduri suplimentare sănătății e foarte bine, dar trebuia să identifice surse de finanțare complementare, pe care apoi să le deconteze din fonduri pe care Uniunea le pregătește acum, nu să facă primul lucru care i-a venit la îndemână, să taie din programe vitale pentru comunități private de acces la apă și canalizare. Ironia dureroasă e legată de faptul că Guvernul Orban a tăiat bani fix de la bugetul de infrastructură de apă în condițiile în care prima recomandare a specialiștilor la nivel mondial este să ne spălăm pe mâini pentru a ne proteja de coronavirus. Uniunea Europeană nu a alocat până azi nici un euro în plus României, în ciuda știrilor care sugerau altfel. Măsurile de răspuns la pandemie se susțin încă strict din banii negociați pe cadrul financiar 2014-2020. Ceea ce e grav e că Guvernul Orban nu este deloc transparent în aceste realocări. Am solicitat prin procedura de control parlamentar să ni se spună exact de unde s-au tăiat bani și ce sume sunt dar și destinația lor”, a declarat Roxana Mînzatu.
Deputatul PSD menționează că în septembrie 2019 Ministerul Fondurilor Europene, pe care îl conducea la momentul respectiv, avea pregătite pentru implementare investiții în apă și apă-uzată în valoare de 1,5 miliarde de euro care urmau să deservească o populație totală de 1.171.727 de cetățeni, beneficiari ai serviciilor de alimentare cu apă potabilă și 751.177 de cetățeni, beneficiari ai serviciilor de canalizare. La momentul respectiv aprobarea proiectelor a fost blocată luni la rând prin refuzul neconstituțional al lui Klaus Iohannis de a numi un ministru al Mediului care urma să avizeze o Hotărâre de Guvern indispensabilă aprobării fondurilor UE.
“Fie Marcel Boloș e complet lipsit de viziune fie pur și simplu nu realizează ce tocmai a făcut. Ne spune că a tăiat bani de la bugetul de infrastructură de apă și a oprit investiții mature, la cheie, aflate în stadii foarte avansate care ar fi schimbat în bine viața oamenilor, cu atât mai mult acum în actuala pandemie, ale cărei consecințe vor dura ani de zile. După ce Klaus Iohannis a blocat inițial lansarea acestor proiecte prin amânarea nejustificată a numirii unor miniștri, Marcel Boloș a găsit acum de cuviință să le oprească de tot pe unele dintre ele. Probabil că Guvernul PNL consideră că nu e prea important ca milioane de români să aibă acces la apă și canalizare. Ca să dau doar două exemple, ce le spune Guvernul Orban locuitorilor din județul Sibiu, celor din Brașov dar și celor din Teleorman, două dintre județele cu investiții avansate care fac parte din lotul de investiții mature, proiectare tehnică completă cu acord de mediu, cu ani de muncă în spate și cu licitații lansate sau pregătite de lansare?”, a continuat Roxana Mînzatu.
Deputatul PSD îi atrage atenția lui Marcel Boloș în legătură cu declarațiile sale pe acest subiect afirmând că fondurile UE (programate inițial la circa 2,7 miliarde euro în cadrul POIM) pe care actualul ministru le consideră generoase nu au nicio legătură cu realitatea din România. ”Necesarul total de investit este de 9 miliarde euro în rețele de apă și 13 miliarde euro în canalizare și epurare ape uzate, e evident, deci, că aveam oricum nevoi de finanțare de câteva ori mai mari decât alocările negociate din fonduri europene”, spune Roxana Mînzatu.
