Domnule președinte al Senatului, domnule președinte al Camerei Deputaților, stimați senatori și deputați, onorați invitați, dragi colegi, este a treia oară când vin în Parlament în calitate de prim-ministru cu ocazia unei moțiuni de cenzură și observ aceeași abordare a opoziției: mistificarea adevărului, lipsa unei soluții viabile pentru români și România, supremația jignirilor în fața politicii bunului-simț. Am parcurs textul acestei moțiuni de cenzură în speranța că voi regăsi măcar o idee constructivă care să aducă o îmbunătățire a actului guvernamental în folosul societății. Nu am găsit! De fapt, întregul text al acestei moțiuni de cenzură arată un singur lucru: incapacitatea opoziției de a livra un proiect serios pentru binele acestei țări. Este evident că nu reprezentați o alternativă la guvernare.
Stimați colegi din opoziție, vă întreb cu toată sinceritatea: chiar vă doriți să veniți la guvernare? Chiar vă doriți să schimbați acest Guvern până la viitoarele alegeri? Eu știu că nu. Nu am văzut din partea dumneavoastră nicio propunere de program de guvernare, nicio măsură benefică pentru români, nicio idee concretă despre funcționarea economiei în interesul cetățenilor. Am văzut însă declarațiile publice ale liderilor dumneavoastră. Am văzut multe metafore și sloganuri, am văzut că vreți să tăiați subvențiile agricultorilor, considerați salariul minim nociv, vreți să taxați profesioniștii din IT, vreți să dați oameni afară, să eliminați voucherele de vacanță, să reduceți și să tăiați. Ce le propuneți românilor? Ce vor câștiga dintr-o eventuală venire a dumneavoastră la guvernare? Sloganuri? Metafore forțate? Austeritate? Dacă este așa, trebuie să vă asumați public și să le spuneți românilor să se pregătească, să le spuneți că sunteți alianța austerității. Dacă ați fi știut cum vreți să guvernați România, alături de moțiunea împotriva Guvernului ați fi făcut public și programul dumneavoastră de guvernare. Este a treia oară când veniți în fața Parlamentului fără vreo viziune, a treia oară când propuneți dărâmarea unui Guvern fără a veni cu ceva în loc. Amatorismul abordării dumneavoastră nu mă surprinde, însă am încredere că românii știu să facă diferența între demagogia electorală și guvernarea responsabilă.
Iată câteva argumente: de la preluarea guvernării, alianța PSD-ALDE a adus creștere economică mai mare decât în toată perioada 2009-2016. România are cea mai mare creștere economică agreată din Uniunea Europeană în ultimii doi ani și jumătate, iar perspectivele de creștere pentru acest an sunt confirmate de progresul înregistrat în primul trimestru. Efectivul salariaților din economie a ajuns la nivelul maxim al ultimilor 20 de ani, iar rata șomajului și numărul de șomeri au atins nivelul minim al ultimilor 28 de ani. În doi ani de guvernare PSD-ALDE, veniturile tuturor lucrătorilor români s-au majorat cât în toată perioada 2007-2016, iar avuția românilor a ajuns la recordul maxim al ultimilor zece ani. Această guvernare nu lasă pe nimeni în urmă. În guvernarea PSD-ALDE numărul românilor aflați în risc de sărăcie și excluziune socială a scăzut considerabil. Veniturile bugetare suplimentare din perioada guvernării PSD-ALDE sunt mai mari decât în toată perioada 2008-2016. Sunt date care arată că românii o duc mai bine. Nu o spun eu, o spune Eurostat. Probabil că veți insista că sunt niște date statistice, dar să știți că în spatele acestor cifre sunt oameni, cetățeni care au reușit în această guvernare să-și cumpere o casă. O arată dezvoltarea sectorului imobiliar. Sunt mulți români care au reușit în acești doi ani și jumătate să-și cumpere o mașină. O dovedește creșterea explozivă a numărului de înmatriculări auto. Sunt multe familii care pot oferi o șansă mai bună copiilor lor. Sunt mulți seniori care nu mai sunt nevoiți să aleagă între alimente și medicamente, pentru că le-au crescut pensiile, iar prețurile pentru multe medicamente au scăzut.
Desigur, sunt în continuare multe lucruri de făcut pentru dezvoltarea României, creșterea veniturilor românilor, pentru prosperitatea și îmbunătățirea condițiilor de viață, îndeosebi în mediul rural. Tocmai de aceea acest Guvern are toată determinarea să-și continue mandatul.
Doamnelor și domnilor, guvernarea este despre ceea ce faci și mai ales despre ceea ce faci bine pentru oameni, nu despre circ, jigniri și instabilitate. Dacă veți ajunge la guvernare, doamnelor și domnilor din opoziție, veți fi obligați să vorbiți despre ceea ce încă nu ați stabilit că vreți să faceți pentru oameni, pentru veniturile lor, pentru sănătatea și educația copiilor lor. Va trebui să demonstrați românilor cum puteți fi mai buni decât noi în ceea ce privește reducerea șomajului, care în prezent a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimii 28 de ani. Va trebui să spuneți cum puteți crește productivitatea muncii mai mult decât noi, care am atins un nivel istoric în 2018, cu 45,5% mai mult față de 2010. Este cea mai mare creștere din Uniune față de media europeană de doar 8%. Să vedem cum veți argumenta că puteți fi mai buni decât noi la guvernare, în condițiile în care în primii doi ani ai guvernării noastre veniturile tuturor lucrătorilor din România au crescut cu 107 miliarde de lei, cât în toată perioada 2007-2106. Adevărul este că sărăcia s-a înrădăcinat prea mult în timpul guvernării dumneavoastră pentru a putea fi eradicată în doi ani și jumătate, dar avem rezultate care nu pot fi contestate. În această perioadă am adus venituri suplimentare la buget mai mari decât au adus la un loc toți premierii semnatari ai acestei moțiuni. Îl punem la socoteală și pe domnul Boc, care nu se află astăzi în sală, dar a cărui guvernare oricum nu este un motiv de mândrie. Vă amintesc cât de departe erați de adevărul economic al programului nostru de guvernare. În decembrie 2016 susțineați că majorările pe care le anunțam nu sunt sustenabile, că e un program populist, că nu va putea fi pus în practică și că vom duce economia în colaps. Stimați colegi din opoziție, datele economice vă contrazic, este o evidență pe care nu o puteți nega. Pe baza acestui program pe care l-ați contestat PIB-ul României crește cu 266 de miliarde de lei, adică mai mult decât în șapte ani de dinainte de venirea noastră la guvernare, când PIB-ul a crescut cu doar 234 de miliarde de lei. Este o realitate pe care vă feriți să o comentați pentru simplul motiv că nu aveți ce spune. Datele economice sunt mult prea evidente ca să mai lase loc de interpretări. Aruncați cu vorbe goale, dar nu răspundeți, pentru că nu puteți, la argumentele incontestabile pe care vi le punem în față, iar cu cât veți refuza mai mult să comentați datele economice pozitive, certe, măsurate de Eurostat, INS sau alte instituții de calibru, nu veți fi credibili atunci când ne atacați.
Ne acuzați de lipsa investițiilor, o vorbă goală la care eu răspund cu date concrete. În primele cinci luni ale anului, investițiile publice s-au majorat cu peste 10%. Investițiile totale în economie s-au majorat cu 5,7%, situând România printre primele țări din UE la acest capitol. Anul trecut am avut investiții de 5,1 miliarde de lei pentru obiective cu impact major în economie, iar în 2019 vă asigur că vom depăși acest prag. În acest an am prevăzut în buget peste 10 miliarde de euro pentru investiții publice, îndeosebi pentru infrastructură, sănătate, educație, iar din fonduri europene avem la dispoziție încă 800 de milioane de euro pentru investiții prin patru programe operaționale. Ne propunem ca în acest an să reabilităm și să modernizăm 280 de unități medicale și 35 de unități de primiri-urgențe. Am creat cadrul legal pentru ca fondurile de pensii administrate privat din pilonul II să poată investi în proiectele de parteneriat public privat. Am demarat programul „Investim în copii, investim în viitor” pentru construcția a 2500 de grădinițe cu profil sportiv în regim privat. Săptămâna aceasta încep înscrierile în programul de dezvoltare a infrastructurii în toate stațiunile balneare de interes național prin care autoritățile din administrația publică locală și companiile private primesc finanțare nerambursabilă totală de 80 de milioane de euro până la sfârșitul anului. Spuneți că e nevoie de investiții străine, dar criticați instrumentul pe care l-am creat pentru a atrage astfel de investiții: mă refer la parteneriatul public privat, unde am aprobat 22 de proiecte strategice de investiții.
Lucrurile avansează rapid și vă dau câteva exemple: proiectul Autostrăzii Ploiești-Brașov se află deja în faza finalizării contractului de parteneriat public-privat. Pentru proiectul Autostrăzii Târgu Neamţ- Iaşi a început procedura de achiziţie publică. Alte trei proiecte strategice de investiţii au studiile de fundamentare finalizate, urmând să fie cât de curând aprobate de Guvern. În privinţa infrastructurii rutiere, avem ca prioritate pentru acest Guvern și sunt deja în construcţie câteva proiecte mari, atât cu fonduri bugetare, cât si europene: Autostrada Lugoj-Deva (loturile 2-4); Autostrada Sebeş-Turda (loturile 1-2); Drumul expres Craiova-Piteşti; Autostrada Moldovei-Centura Bacău. Iar dacă am adus vorba de parteneriatul public-privat, mă văd nevoită să mai demontez o minciună pe care o rostogoliți, și anume că proiectele realizate cu acest instrument nu ar beneficia de fonduri europene și că astfel, în loc să folosim banii europeni, punem presiune pe bugetul de stat. Scrie în lege clar că până la 25% din valoarea fiecărui proiect de acest gen poate fi finanțată din fonduri europene, dar presupun că atunci când nu ai soluții e mai simplu să rostogolești neadevăruri.
În acest context al investițiilor, criticați în moțiune faptul că pierdem șansa de a ne dezvolta cu ajutorul fondurilor europene. Este incredibil, în condițiile în care dumneavoastră, cei de la PNL și USR, l-ați susținut sau îl susțineți pe domnul Cioloș, care a condus Guvernul Zero și care nu a lăsat nimic în urmă, niciun proiect, nicio autoritate de management autorizată. Toate plățile care s-au făcut de la Uniunea Europeană în timpul guvernării tehnocrate s-au realizat în baza proiectelor lăsate în derulare de precedenta guvernare PSD. Astăzi avem o cotă de absorbție de 29%, foarte aproape de media europeană, ceea ce se traduce prin intrarea în economie a 8,7 miliarde de euro.
Stimați parlamentari ai opoziției, mă voi referi în continuare și la alte neadevăruri pe care le-ați trecut în moțiunea de cenzură. Unul dintre ele este că am fi crescut pe datorie. Dacă datoria ar fi atât de mare pe cât spuneți dumneavoastră, s-ar vedea în deficitul bugetar, care în guvernarea noastră nu a depășit pragul de 3% admis la nivelul Uniunii Europene. Apoi, ar trebui să admiteți că această datorie, pe care o tot invocați, reprezintă în cea mai mare parte refinanțarea unor împrumuturi proaste, pe termen scurt, pe care le-ați făcut atunci când erați la guvernare. În realitate, datoria publică a scăzut de la 37,3% din PIB la 34,9% din PIB. Suntem la mai puțin de jumătate din nivelul de îndatorare din Uniunea Europeană. Avem în prezent o datorie de 34,9% din PIB, față de media europeană de 80% din PIB. Avem a patra cea mai mică datorie netă din PIB la nivelul Uniunii Europene. Asta e realitatea!
Ați trecut în moțiune că prin modificările făcute de acest Guvern au crescut facturile la energie. Total fals! Vă reamintesc că am luat măsuri pentru a le asigura românilor tarife corecte și suportabile pentru energia electrică și gaze naturale. O altă minciună pe care o răspândiți și pe care am văzut-o și în textul moțiunii este că Guvernul nu ar fi respectat termenul legal de a mări pensiile de la 1 ianuarie 2019. Vă rog să încetați cu această mare ipocrizie! Începând din 2017, pensiile s-au mărit în avans față de termenul legal. Înțeleg că vă e greu să pricepeți. E normal, dumneavoastră sunteți cei care au tăiat veniturile românilor, așadar, nu puteți să înțelegeți creșterile, dar vă reamintesc eu: am majorat pensiile în ianuarie 2017, cum prevedea legea. Dar în același an, în iulie 2017, le-am majorat a doua oară, în avans față de 1 ianuarie 2018. La fel, anul trecut, de la 1 iulie am majorat în avans față de 1 ianuarie 2019. Iar majorarea care urmează de la 1 septembrie în acest an nu este o întârziere față de ianuarie 2019, ci o creștere în avans față de ianuarie 2020. Dacă am fi aplicat calendarul și formula pe care le invocați dumneavoastră, la 1 ianuarie 2019 punctul de pensie ar fi trebuit să fie 1045 lei, nu 1100 lei cât este în prezent. La 1 septembrie, punctul de pensie va crește cu încă 15% și va ajunge la 1265 lei, adică cu 220 lei mai mult față de cât ar fi fost conform formulei pe care o invocați. Concluzia e clară: pensiile nu s-au mărit cu întârziere, ci în avans! Și nu cu mai puțin, ci cu mai mult decât prevede legea la care vă referiți.
Vă atrag atenția să nu mai răspândiți în spațiul public minciuni, așa cum ați făcut și când ați alarmat populația că nu ar mai fi bani pentru pensii și salarii. Suntem un Guvern responsabil, avem bani de pensii și de salarii și de plata tuturor drepturilor sociale, pe care le creștem așa cum ne-am angajat. Dar cea mai mare minciună pe care am putut să o citesc în această moțiune este că Guvernul ar fi întârziat majorarea alocațiilor de stat pentru copii. Eu vă recomand să puneți moțiunea într-un plic și să i-o trimiteți domnului președinte direct la Cotroceni, pentru că întârzierea majorării alocațiilor a venit din blocarea bugetului de stat. Noi prevăzuserăm cadrul legal pentru plata alocațiilor majorate de la 1 martie, dar din cauza blocării bugetului prin sesizarea la Curtea Constituțională majorarea a trebuit amânată cu o lună de zile. Aceasta e realitatea simplă, iar oricât vă faceți că nu o vedeți, oamenii o văd și o înțeleg.
Dincolo însă de aceste mistificări, metafore și sloganuri pe care le folosiți în lipsă de soluții, proiecte și programe, lăsați să se vadă un adevăr de necontestat: admiteți faptul că noi am crescut pensii, salarii și alocații. Atacurile nu sunt că nu ar fi crescut, ci că nu ar fi crescut suficient sau că nu ar fi crescut la timp, dar până și dumneavoastră admiteți că veniturile românilor au crescut. Vă recomand să vă detașați puțin de jocurile politice. Faceți comparație între moțiunile depuse împotriva guvernului nostru, în care se vorbește despre majorări de venituri, și moțiunile depuse împotriva guvernului PNL în care se vorbea de tăieri și de strâns cureaua. Aceasta e diferența esențială dintre noi și dumneavoastră. Noi creștem venituri, dumneavoastră le tăiați. Noi reducem și eliminăm taxe, dumneavoastră le creșteți și puneți taxe noi. Noi creăm locuri de muncă și reducem șomajul, dumneavoastră desființați locuri de muncă și implicit creșteți șomajul. Noi construim, dumneavoastră demolați.
Stimați parlamentari, voi spune câteva cuvinte despre incidentul de la cimitirul din Valea Uzului, un subiect care a fost puternic inflamat de interese electorale. Din start, resping orice formă de manifestare extremistă, orice acțiune radicală, orice act de violență pe criterii etnice. Abordarea politică a unui astfel de subiect nu face decât să alimenteze conflictul, să genereze disensiuni și să instige la ură. O resping cu fermitate! În această perioadă am căutat soluții care să asigure tuturor cetățenilor dreptul sfânt de a-și cinsti eroii. Avem în vedere adoptarea unei soluții prin care Ministerul Apărării Naționale să preia administrarea Cimitirului Valea Uzului și să oferim acestei necropole de război statutul de cimitir internațional, având în vedere că aici sunt înhumați militari de mai multe naționalități. Este o decizie pe care o vom lua în urma dialogului. Ministerul Apărării Naţionale a propus omologilor din Ungaria organizarea unei întâlniri de lucru în perioada 24-28 iunie. Am convingerea că prin dialog și cooperare vom găsi cele mai bune soluții, acceptate de toate părțile implicate, astfel încât situația să revină la normal, iar pe viitor să nu mai existe astfel de tensiuni.
În ceea ce privește insinuarea că acele evenimente ar fi fost puse în scenă de instituții controlate de Guvern, o resping categoric. În ce mă privește, voi respecta minoritatea maghiară indiferent de votul parlamentarilor UDMR de astăzi. Îi respect pe reprezentanții tuturor minorităților, pentru că sunt cetățeni români, iar eu sunt prim-ministrul tuturor românilor, însă nu voi tolera și, cu atât mai puțin, nu voi participa la punerea în scenă a unor provocări interetnice în România. Iar prin asta cred că mi-am definit foarte clar poziția.
Stimați parlamentari, onorată asistență, aș dori să folosesc acest prilej pentru a aborda o temă de maximă importanță pentru România: mandatul președinției române la Consiliul Uniunii Europene. A fost o perioadă foarte densă, în care toți miniștrii cabinetului, echipa de specialiști și Reprezentanța României la Bruxelles au făcut eforturi importante, apreciate de partenerii noștri europeni. Am avut și continuăm să avem o agendă încărcată, o atenție deosebită fiind acordată unor subiecte de interes pentru întreaga Uniune Europeană, precum procesul de reflecție privind viitorul Uniunii Europene, Cadrul Financiar Multianual post-2020, viitoarea Agendă Strategică.
Avem realizări importante și, în acest sens, menționez trei aspecte relevante pentru activitatea președinției noastre rotative: în primul rând, repunerea pe agenda europeană a ideii de coeziune ca valoare europeană. Am militat ca această idee să rămână clară și să se regăsească în politicile și resursele Uniunii, pentru că aceasta este baza procesului de integrare europeană. În al doilea rând, cele peste 100 de dosare legislative finalizate reprezintă o performanță extraordinară, recunoscută ca atare de instituțiile europene. România a dovedit nu doar că poate gestiona rolul de președinție, dar că poate face acest lucru la un nivel foarte înalt. Nu în ultimul rând, am reușit să avansăm considerabil agenda socială și de reducere a inegalităților, probleme cu care se confruntă multe state membre ale Uniunii Europene. Ca exemple elocvente în acest sens, aș menționa acordurile parțiale cu Parlamentul European pe o serie de propuneri sectoriale relevante pentru viitorul Cadru Financiar Multianual 2021-2027, revizuirea Directivei privind Gazele Naturale, dosar complex pentru securitatea energetică europeană, Directiva privind drepturile de autor pe piața unică, Pachetul consumatori, Pachetul legislativ privind interoperabilitatea sistemelor informatice ale UE, extinderea mandatului Agenției Europene pentru Paza Frontierelor și Garda de Coastă, Pachetul bancar, Pachetul legislativ privind Uniunea Piețelor de Capital.
Bilanțul Președinției României la Consiliul UE este fără îndoială unul pozitiv, având în vedere faptul că am obținut rezultate substanțiale cu impact major pentru Uniune și cetățenii săi în negocierea dosarelor legislative și non-legislative pe care le-am avut de gestionat. Dar pentru dumneavoastră, cei din Opoziție, nu contează aceste rezultate, contează doar jocul politic pe care îl practicați. Nu contează că promovați instabilitatea, cum nu a contat nici înainte ca România să preia acest mandat. Atunci ați pus într-o lumină proastă țara, spunând că nu este pregătită pentru preluarea Consiliului Uniunii Europene. Acum, continuați și vreți să răsturnați acest Guvern la finalul unui mandat de succes. Ce semnal transmiteți partenerilor noștri europeni?
Stimați parlamentari, voi face referire și la problematica votului românilor, pe care o aduceți în discuție în moțiunea de cenzură. În această moțiune, imputați Guvernului că a revenit la votul uninominal pentru alegerea președinților Consiliilor Județene. Practic, ignorați faptul că votul uninominal aduce mai multă legitimitate acestei funcții și îi responsabilizează în fața cetățenilor pe cei care le cer votul. Să înțeleg că vă doriți ca această funcție să fie ocupată în urma unui troc politic și nu a votului românilor? Mai spuneți că voi răspunde nu doar politic, ci și legal pentru modul în care au fost organizate alegerile europarlamentare. E o acuzație extrem de gravă și care trădează că în lipsă de soluții pentru guvernare sperați să vă vedeți adversarii politici după gratii, chiar dacă nu există temeiuri pentru un astfel de demers. Să știți, domnilor parlamentari ai Opoziției, că nu mă intimidați. Sunt un om onest și responsabil, determinat să fac lucrurile cât mai bine în funcția pe care o dețin. După cum știți, am suplimentat secțiile de votare din diaspora, la un număr mult mai mare, la un număr dublu față de celelalte alegeri pentru Parlamentul European. Vă reamintesc că la precedentele alegeri europarlamentare, în 2007, 2009 și 2014 în diaspora au funcționat 190 de secții de votare. Acest Guvern a suplimentat numărul la 441 de secții de votare, în condițiile în care la termenul legal la care trebuiau stabilite aceste secții, domnul președinte Iohannis încă nu anunțase organizarea referendumului. Guvernul României a acționat potrivit legii. Convocarea din timp a referendumului concomitent cu alegerile europarlamentare ar fi făcut posibilă o dimensionare mult mai corectă a numărului secțiilor de votare din afara granițelor. În fond, ține de buna colaborare a instituțiilor să știm date concrete pe baza cărora să stabilim un număr de secții corespunzător creșterii timpului de exercitare a votului. Să fim bine înțeleși: pentru fiecare alegător din Diaspora care a votat pe listele suplimentare trebuiau completate, de mână, mai multe hârtii, în care trebuiau trecute datele de identificare și adresa alegătorului. Asta înseamnă o durată de trei-patru ori mai mare decât în cazul unui alegător trecut anterior pe listele electorale permanente. În plus, Guvernul nu poate stabili de unul singur câte secții de votare sunt necesare. De aceea avem ambasadori, ca să discute cu comunitățile de români, să caute locații pentru noi secții de votare, însă toate atacurile sunt concentrate pe Guvern, pentru că acest lucru vă convine politic. Iar această abordare, vădit partizană, arată ipocrizia cu care tratați problemele reale ale votului din diaspora. Nu vă interesează să stabiliți responsabilitățile reale și să rezolvați problemele. Pentru dumneavoastră, este doar un joc politic prin care vreți să vă loviți adversarii.
Vă invit pe toți să vă implicați. Urmează alegerile prezidențiale. Aștept să văd câte propuneri de înființare de noi secții vor veni de la dumneavoastră, de la partidele de opoziție, câte propuneri vor veni de la președintele Iohannis și de la ambasade. Eu vă promit că în calitate de prim-ministru voi susține financiar aceste propuneri.
În final, aș vrea să fac un apel la rațiune și la bun simț. Această moțiune nu vine cu argumente valide și nici nu oferă o soluție pentru problemele țării. Mai grav, avem partide, semnatare ale moțiunii, care au declarat deschis că, în cazul în care moțiunea trece, nu vor participa în viitoarea formulă de guvernare. Și atunci vin și vă întreb: care este soluția politică a acestei moțiuni și unde este responsabilitatea partidelor care o susțin? Țara are nevoie de stabilitate și de continuitate în lucrurile bune pe care le-am realizat până acum. Am încrederea că și majoritatea parlamentară pe care se bazează actuala guvernare, dar și parlamentarii responsabili din Opoziție sunt conștienți de acest lucru. Îi îndemn, deci, pe aceștia să nu voteze moțiunea și să refuze intrarea României în haos.
Vă mulțumesc!
