Rezumat

Este de necontestat faptul cã România este într-o situaþie fãrã precedent. ªi este la fel de necontestat cã trebuie luate rapid decizii pentru ca statul român sã nu intre în incapacitate de platã, sã poatã plãti în continuare salariile ºi pensiile, precum ºi sã asigure în continuare funcþiile sale de bazã. PSD respinge categoric soluþia aleasã de guvernare pentru a gestiona pierderile provocate de politicile nesustenabile din ultimii ºase ani, respectiv aceea de a plasa toate costurile pe umerii celor cu venituri reduse – fie cã aceºtia sunt salariaþii la stat, în mediul privat sau pensionari.

Guvernul Bãsescu/Boc a dublat mãsura de scãdere a veniturilor din sistemul bugetar, a salariilor cu 25% ºi a pensiilor cu 15%, cu propuneri de politici care vor lovi, fãrã discriminare, inclusiv în angajaþii din mediul privat. Impozitarea tichetelor de masã, introducerea în baza de impozitare a celor din sectorul IT sau noi impozite pentru distribuitorii de medicamente sunt mãsuri care vor lovi dur în mediul privat ºi vor bloca relansarea economicã.

Trãim finalul unei epoci ºi asistãm la eºecul unui model. Guvernele de dreapta de pânã acum au încercat sã propunã doar rãspunsuri la simptomele crizei, nu soluþii legate de cauze. Falsele soluþii liberale sau de dreapta agraveazã criza, conduc la slãbirea statului ºi la incapacitatea acestuia de a-ºi mai proteja cetãþenii ºi de a le furniza servicii de educaþie, de sãnãtate, de asistenþã ºi garantare a ordinii publice. Ca partid al stângii, ca voce a celor dezavantajaþi din România, nu vom accepta sã fie solidar cu sistemul mafiot-clientelar al PDL, care nu a ajutat economia ºi nu a folosit banii împrumutaþi pentru investiþii ºi locuri de muncã.

PSD acceptã nevoia de ajustare, dar propune o ajustare diferenþiatã în sensul de a limita dezechilibrile create de politicile economice ºi fiscale ale guvernãrii de dreapta.

Pachetul de soluþii, pe care îl detaliem mai jos în cca 50 de puncte concrete, este construit în jurul câtorva decizii esenþiale pentru revigorarea economicã a României ºi pentru capacitatea statului de a-ºi respecta obligaþiile de stat social. Acestea sunt:

• Impozitare diferenþiatã coroborat cu deduceri fiscale pentru investiþii ºi export
• TVA diferenþiat, prin scãderea la produse de strictã necesitate ºi majorarea sa pentru cele de lux
• Punct de pensie echivalent a 45% din salariul mediu
• Refuzul de a scãdea pensiile, fiindcã pensia este un drept câºtigat prin muncã, ºi nu o formã de asistenþã socialã
• Reducerea rapidã a risipei din administraþie
• Folosirea mai bunã a fondurilor europene
• Atacarea frontalã a evaziunii fiscale

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT PROPUNE MÃSURI ECHILIBRATE PENTRU EVITAREA CATASTROFEI ECONOMICE ªI SOCIALE

Este de necontestat faptul cã România este într-o situaþie fãrã precedent ºi cã trebuie luate rapid decizii pentru ca statul român sã nu intre în incapacitate de platã, sã poatã plãti în continuare salariile ºi pensiile, sã asigure îndeplinirea funcþiilor sale de bazã.

România nu este doar în crizã economicã, ci ºi într-o profundã crizã moralã, a valorilor ºi competenþelor, accentuatã de sistemul mafiot-clientelar impus în ultimii ani. România nu poate ieºi din crizã prin asmuþirea celor care lucreazã în sectorul privat împotriva celor care muncesc în sectorul public, a patronilor împotriva salariaþilor, a tinerilor împotriva celor mai în vârstã, a orãºenilor împotriva sãtenilor, a pacienþilor asupra medicilor, a elevilor ºi studenþilor împotriva profesorilor, a „slabilor” împotriva „graºilor”, într-un final, a tuturor împotriva tuturor.

 PSD se va opune mãsurilor care vor produce ºi mai multã suferinþã din partea pensionarilor, a celor cu venituri mici, a celor fãrã ºanse. Existã alternative. E nevoie însã de responsabilitate, de onestitate, de profesionalism, bun-simþ ºi de respect. 

Care e situaþia actualã?

Responsabilitatea clarã pentru situaþia în care ne aflãm aparþine celor care au în prezent toate pârghiile de putere din România, adicã Preºedintelui Traian Bãsescu ºi Guvernului Boc. Actualul Guvern a prezentat date false despre situaþia exactã a economiei, despre perspectivele reale privind datoriile publice, despre orizontul de aºteptare propus cetãþenilor români cu privire la ieºirea din crizã. Conºtientã de ceea ce face, actuala putere a preferat sã mintã populaþia, mimând un optimism nejustificat timp de mai multe luni, pentru ca acum sã cearã solidaritate pentru ieºirea din crizã. S-a tolerat folosirea banilor împrumutaþi de la FMI, precum ºi de la bãnci într-o modalitate care, în orice þarã normalã, ar fi trebuit sã ducã la arestarea miniºtrilor responsabili. Iar acum, cu un tupeu de neegalat, cei direct responsabili cer solidaritate, fapt care ar trebui sã ducã la tragerea la rãspundere a miniºtrilor responsabili prin iniþierea unei investigaþii de cãtre Curtea de Conturi pentru activitatea desfãºuratã de la 1 ianuarie 2010 pânã în prezent.

Curbele de sacrificiu pe care, prin voinþa discreþionarã a unei singure persoane, urmeazã sã le suporte mai bine de jumãtate dintre români (salariaþii din sectorul public, pensionarii, ºomerii, împreunã cu familiile lor), jigniþi ºi umiliþi prin denumirea de „graºii României”, sunt cinice, aberante, nedrepte ºi, în final, inutile. România nu poate ieºi din criza economicã punând povara acesteia pe umerii celor mai sãraci dintre cetãþenii sãi. O naþiune nu poate fi nici puternicã nici sãnãtoasã dacã mulþi dintre membrii sãi sunt condamnaþi la mizerie, disperare, foamete ºi, pas cu pas, la moarte, în timp ce clientela portocalie, asemenea unor „pisici îmbuibate”, huzureºte pe banii publici. În timp ce þara sãrãceºte, averile celor de la putere cresc rapid ºi nesimþit. 

România se confruntã cu o serie de crize suprapuse. Criza externã se suprapune peste criza internã, o crizã a modelului economic bazat exclusiv pe virtuþile pieþei. Criza economicã se suprapune peste cea socialã. Prin faptul cã Guvernul a luat cele mai dure mãsuri de austeritate împotriva populaþiei dintre toate þãrile care au acord cu FMI, criza socialã stã sã explodeze. Criza datoriilor apare ca fiind din ce în ce mai evidentã pe termen mediu, din cauza modelului promovat de actuala guvernare – creºterea economicã pe datorie.

De la începutul crizei ºi pânã în prezent, zilnic circa 800 de români ºi-au pierdut locul de muncã. Avem un restanþier la fiecare cinci clienþi care au luat credite bancare. In ultimul an, in fiecare zi, 250 de români nu ºi-au mai putut achita rata la bancã. Peste 300.000 de firme sunt afectate grav de criza economicã (în fiecare zi, peste 1800 de firme au fost afectate de criza).

Economia româneascã va rãmâne în recesiune ºi în anul 2010, estimãrile de scãdere economicã fiind cuprinse între -0,5% ºi -2%. Criza în W este foarte posibilã în condiþiile lipsei unor mãsuri de relansare economicã eficiente. Datoria publicã explodeazã urmând ca la sfârºitul anului 2012 sã ajungã la peste 62% din PIB, peste criteriul de aderare la zona euro.

Efectele crizei în economia româneascã sunt dramatice. Investiþiile în infrastructurã s-au redus, numãrul ºomerilor a ajuns la 735.000, blocajul financiar tinde sã se generalizeze, arieratele cresc. Statul are datorii la firme de peste 1,5 miliarde RON. Deficitul bugetar va depãºi în acest an 6,5% din PIB, fiind din ce în ce mai greu de finanþat.

Tãierile de salarii, pensii, ajutoare de ºomaj ºi prestaþii sociale vor face ca rata sãrãciei sã creascã cu circa 4 puncte procentuale în acest an, ajungând la 27%. Sprijinirea IMM are loc doar pe hârtie.

Economia se ajusteazã natural, agenþii economici privaþi nefiind ajutaþi sã-ºi gãseascã mecanisme de imunizare în faþa crizei actuale sau a viitoarelor crize. Tactica de tip “loveºte ºi fugi” impusã prin adoptarea cotei unice s-a dovedit falimentarã. Beneficiile au mers în mare mãsurã la cei bogaþi, costurile sunt suportate acum cu precãdere de cei sãraci. Acum se discutã despre soluþii de ajustare forþatã ºi în domeniul public.

Mãsurile de austeritate sunt luate haotic, afectând negativ mai mult sau mai puþin toate categoriile sociale. Totuºi, bugetarii, pensionarii, agricultorii ºi ºomerii sunt cei care plãtesc cu vârf ºi îndesat costurile acestei crize. Bugetarii pierd 40% din puterea de cumpãrare prin mãsura de reducere a salariilor. Pensionarii pierd 20% din puterea de cumpãrare prin mãsura de reducere a pensiilor. Blocajul administraþiei publice, creºterea corupþiei ºi a evaziunii fiscale sunt efecte care vor afecta întreaga societate. Reducerea cererii interne va afecta ºi mediul privat. 11,7 miliarde lei nu mai ajung în economie (cheltuielile cu salariile bugetarilor pe un trimestru), diminuând puternic vânzãrile în mediul privat.

Din nevoia disperatã de a aduce venituri la buget, mediul de afaceri va fi în continuare strivit de numãrul mare de impozite ºi taxe, incertitudinea legislativã ºi controalele inutile. Firmelor private le este aproape imposibil sã-ºi construiascã un plan de afaceri pe termen mediu. IMM urile au mari dificultãþi în a pãtrunde pe piaþa ºi a se dezvolta.

Ce se va întâmpla dacã mãsurile propuse de Traian Bãsescu se aplicã?

Traian Bãsescu produce un genocid social introducând o „spiralã a morþii” prin mãsurile propuse. Nu se ajutã economia sã creascã, ci sunt puºi cei cu venituri mici sã acopere gaura produsã de mafioþii lui Berceanu, Blaga ºi Videanu. Traian Bãsescu instigã la crearea unei Românii S.R.L., adicã a unui Stat cu Rãspundere Limitatã (ceea ce este inacceptabil pentru PSD). Rolul statului este social, iar rãspunderea statului trebuie sã fie mai mare faþã de cei slabi. Traian Bãsescu e de ºase ani ºeful „omului gras” care furã din bugetul statului. Iar acesta nu e format din profesori, medici sau militari, ci din clientela politicã a PDL, care a început sã fure din banii publici ºi acum vor sã scape de rãspundere. Cei care cred cã sunt la adãpost de probleme pentru cã lucreazã în privat se înºealã (recesiunea îi va lovi iar, pentru cã va scãdea consumul, va creºte ºomajul ºi lipsa de bani va însemna oricum creºterea inevitabilã a taxelor pânã la sfârºitul anului). PSD nu acuzã actuala putere de declanºarea crizei, ci de faptul cã nu a fãcut absolut nimic pentru a lupta împotriva ei. Actuala putere a adâncit România în crizã, prin inacþiune ºi prin cãpuºarea banului public.

Anticipãm cã, din pãcate, milioane de oameni vor fi afectaþi, pe mai multe niveluri. Economia privatã va fi trasã în jos de lovitura acestor reduceri care nu sunt aplicate nici echitabil ºi nici nu sunt însoþite de mãsuri de stimulare a economiei. Iar perspectiva ieºirii din crizã este amânatã sine die, pentru o perioadã în care e greu de crezut cã soluþiile vor fi mai uºor de aplicat. În aceste condiþii, nu se poate anticipa durata de prelungire a crizei ºi nici nu pot fi gestionate riscurile, generând însã reacþii imprevizibile ale populaþiei.

Mitul cotei unice a fost spulberat de facto, reducerile cu 25% ºi 15% fiind echivalente, din punct de vedere al efectelor practice, cu o majorare a cotei unice existente de 16% – care devine, astfel, 41% pentru salarii, 31% pentru pensii ºi veniturile din ºomaj.

Reducerea salariilor cu 25%, a pensiilor ºi ajutoarelor de ºomaj cu 15% condamnã categoriile cu venituri mici ºi foarte mici la o luptã pentru supravieþuire, la care nu au fost forþate nici chiar în timp de rãzboi.

Reducerea cu 15% ºi a pensiilor de 3 milioane, ºi a celor de 4 milioane, aratã dispreþul ºi nepãsarea faþã de soarta a milioane de români. Cei cu pensii ºi salarii foarte mari îºi vor reduce din consumul de lux, dar cei cu venituri mici sunt condamnaþi la mizerie ºi foamete. Rata mortalitãþii va creºte, oamenii vor fi tot mai bolnavi ºi mai apãsaþi de grija zilei de mâine. Depresia individualã se poate transforma uºor într-o depresie colectivã, care poate avea forme de manifestare violente. Iar trauma socialã va fi adânc înrãdãcinatã în toate comunitãþile din România.

Anularea subvenþiilor pentru încãlzire ºi apã caldã, în condiþiile în care instituþiile care produc ºi distribuie agentul termic sunt „cãpuºate” de clientela politicã este iresponsabilã. Cetãþenii nu vor plãti „preþul real al gicacaloriei”, ci costul incompetenþei ºi contractelor oneroase pentru clientela politicã.

Mãsurile asumate de PDL ignorã efectele perverse pe care le genereazã ºi care vor fi inevitabile, precum: servicii publice tot mai proaste ºi incoerente, funcþionari publici demotivaþi ºi predispuºi spre corupþie, blocaje instituþionale provocate de dezinteres, prestaþii publice greoaie ºi întârziate cãtre populaþie etc.

Confuzia premeditatã între funcþionarii ºi birocraþia de stat, faþã de care populaþia poate cã are nemulþumiri legitime, pe de o parte, ºi personalul de specialitate din instituþiile vitale ale oricãrui stat democratic - spitale, ºcoli, poliþie º.a., pe de altã parte pune în pericol serviciile publice (sãnãtate, educaþie, protecþia împotriva infracþionalitãþii) de care beneficiazã inclusiv cei care lucreazã în sectorul privat. 

Mãsurile cinice, brutale ºi lipsite raþiune prin care reducerile ar trebui realizate nediferenþiat nu salveazã sectorul privat, ci mai mult vor adânci criza, deoarece:

• consumul se va reduce în mod drastic, afectând atât nivelul colectãrilor la bugetul de stat, cât ºi veniturile agenþilor economici;
• presiunea asupra sistemului bancar va creºte, mãrindu-se rapid numãrul persoanelor care nu-ºi vor putea plãti ratele.

În aceste condiþii, anticipãm cã fãrã o schimbare radicalã de atitudine, creºterea fiscalitãþii generale va deveni inevitabilã, dar pânã atunci se pierde un timp foarte preþios, sunt vândute false speranþe „oamenilor slabi”, celor care lucreazã (încã) în mediul privat.

Cum am ajuns aici?

În timp ce criza internaþionalã este gradual resorbitã, România se afundã, tot mai mult, într-o profundã crizã internã. Starea jalnicã a economiei româneºti are cinci cauze principale:

1. Incompetenþa politicã ºi economicã a Guvernului Emil Boc. Pentru a nu-ºi pune în pericol realegerea în funcþia de Preºedinte al României, Traian Bãsescu a amânat asanarea finanþelor publice ºi a tolerat ºi susþinut minciuni privind situaþia realã a economiei. Miniºtrii PDL care au în gestiune domeniile economice sunt profund incompetenþi ºi/sau profund corupþi, eºuând lamentabil în realizarea unor politici pentru relansarea economiei.
2. Creºterea nejustificatã a personalului bugetar. Pe fondul unei creºteri economice nesãnãtoase, pe datorie externã, între 2005-2008, având venituri bugetare în creºtere, puterea de dreapta a sporit personalul bugetar – în general pe criterii clientelare – de la 900.000 persoane în 2004 (câþi a lãsat guvernarea PSD) la 1.400.000 persoane în 2008, respectiv cu 55%.
3. Risipa banilor publici pe proiecte nenecesare ºi supraevaluate. Cheltuielile bugetare continuã sã creascã, în ciuda evidenþei necesitãþii de a le reduce, chiar ºi în ultimele luni. Iar þinta au fost proiecte absurd construite, precum alocarea a 10 milioane de Euro pentru construcþia unui patinoar – cost dublu decât unul similar in tarile din Europa -  a 45 de milioane de Euro pentru un stadion in Cluj, proiectarea unui site de 500 milioane Euro sau înlocuirile aberante de borduri ºi exemplele pot continua. Efectul direct al acestei risipe a fost transferul de bani publici în buzunare private portocalii.
4. Eºecul cotei unice. Aceasta nu a adus nici mai multe locuri de muncã, nici nu a eliminat economia neagrã, ºi nici venituri bugetare mai mari. A adus numai bani în plus în buzunarele a 10% din salariaþi ºi patronilor (circa 0,8-0,9 miliarde Euro), în detrimentul a 90% din salariaþi, a pensionarilor, studenþilor ºi a sute de mii  de persoane beneficiare de asistenþã socialã, având în vedere cã  bugetul a renunþat la venituri de 1% din PIB, adicã un miliard de Euro. Acum, în crizã economicã, aceastã cotã unicã îºi demonstreazã ºi slãbiciunea ºi lipsa de forþã în a ajuta societatea sã facã un pas înainte.
5. Lipsa de mãsuri privind motoarele de creºtere economicã.  În anul 2009 ar fi trebuit luat alte mãsuri, care sã vizeze cele trei mari motoare de creºtere economicã – consumul, investiþiile ºi exportul. Niciunul din aceste trei domenii nu au fost stimulate pentru a produce creºtere economicã, ci dimpotrivã.

Partidul Social Democrat  este solidar cu cetãþenii afectaþi de crizã, dar nu este solidar cu Traian Bãsescu ºi cu guvernul sãu. Ne putem asuma greºelile fãcute anii trecuþi (în special în 2009, când am crezut cã putem guverna alãturi de PDL în interes naþional). Dar nu vom accepta sub nici o formã mãsurile propuse de Traian Bãsescu pentru depãºirea actualei situaþii.

PSD nu va tolera acest genocid social ºi i se opune prin toate mijloacele. PSD nu acceptã disiparea rãspunderii prin participarea la comisii fãcute cu scopul de a amãgi populaþia. ªi PSD nu acceptã sã legitimeze un mod de a face politicã în care nu existã consens pe prioritãþile adevãrate, dialog social ºi responsabilitate.

Partidul Social Democrat este singurul partid care a dus la bun sfârºit un acord cu Fondul Monetar Internaþional ºi poate oferi o alternativã la mãsurile absurde cerute acum. Avem soluþii de ieºire din crizã ºi le oferim ca sprijin, din partea unui partid din opoziþie care înþelege sã adopte o atitudine constructivã. PSD cere actualei putere sã schimbe filosofia fiscalã, sã adopte o abordare diferenþiatã, atât în ce priveºte taxele ºi impozitele, cât ºi în ce priveºte reducerile de salarii ºi pensii. PSD va propune, în Parlament, un nou pachet de mãsuri de relansare economicã ºi de protecþie socialã a celor cel mai dur loviþi de crizã.

Ce propune PSD?

Profesorii, militarii, medicii, funcþionarii trebuie sã fie protejaþi. Lor li s-au tãiat deja sporurile anul trecut, iar acum nu mai pot plãtiþi cu un sfert mai puþin. Au strâns deja cureaua, ºi nu au cum sã plãteascã mai mult. Pensionarii nu sunt vinovaþi de ineficienþa guvernului. Ei nu mai trebuie puºi sã plãteascã. Pensionarii de lux sunt puþini, iar ei trebuie taxaþi suplimentar.

Statul român trebuie sã existe ºi sã ofere servicii publice: educaþie, asistenþã medicalã, ordine publicã, justiþie. Pentru asta, statele din UE alocã dublu faþã de România, ca procent din PIB, pentru servicii de acest tip. Alternativa lui Traian Bãsescu e desfiinþarea statului, ceea ce nu poate fi acceptat decât de cei bogaþi, cei care îºi permit sã plãteascã studii, transport, asistenþã medicalã, protecþie fizicã etc.

Soluþia PSD este, pe scurt, abordarea diferenþiatã. La ea nu se poate ajunge decât printr-o schimbare radicalã a filosofiei de guvernare, pe care PSD o propune tuturor românilor, ca proiect pentru construcþia unei noi societãþi. Aceasta înseamnã, în primã instanþã:

Abordarea echilibratã a refomei sistemului public

®      O abordare echilibratã pe veniturile ºi cheltuielile bugetare: mãsurile de raþionalizare a cheltuielilor trebuie sã fie completate de mãsuri de creºtere a veniturilor la buget. În fapt, doar tãierea cheltuielilor bugetare presupune reducerea unei nevoi de finanþare, dar nu presupune un plus de bani la buget, deci nu avem ce reorienta spre investiþii. PSD propune ca reducerea cheltuielilor publice sã se facã în urma unor analize cost beneficiu bine fundamentate, iar pe de altã parte creºterea veniturilor bugetare sã se realizeze prin majorarea diferenþiatã a fiscalitãþii, îmbunãtãþirea colectãrii ºi reducerea evaziunii fiscale, astfel încât efectele negative asupra mediului de afaceri sã fie minime.

®      Strategie coerentã privind reforma sectorului bugetar. Un audit al funcþiilor guvernamentale fãcut de Banca Mondialã. Apoi adoptarea pachetului de legi de reforme în domeniile publice fundamentale: educaþie, sãnãtate, admnistraþie publicã, etc.

Mãsuri de stimulare a unor sectoare cu efect de antrenare in economie

®      Crearea Fondului naþional de locuinþe care sã permitã construirea a 50 mii de locuinþe complet echipate supuse regimului de închiriere cu garanþii acordate prin Fondul de garantare pentru IMM-uri (Legea aprobatã deja în Senat)

®      Sprijinirea IMM-urilor aflate in dificultate din cauza crizei economice prin instituirea unei scheme de ajutor de stat care sã includã ºi folosirea fondurilor europene

®      Susþinerea producþiei de export prin garanþii ºi contragaranþii mai ales pentru participarea la licitaþii internaþionale

®      Utilizarea scrisorii de garanþie bancarã ca ºi garanþie de bunã execuþie pentru societãþile din domeniul construcþiilor,

®      Crearea unui proiect naþional în domeniul mediului ºi anume irigaþii, amenajãri hidrotehnice ºi amenajarea solului

®      Stimularea înfiinþãrii parcurilor ºtiinþifice ºi tehnologice, precum ºi a clusterelor de competitivitate

®      Crearea Fondului de Investiþii de risc care sã aibã în vedere promovarea investiþiilor inovative în þarã ºi strãinãtate

®      Folosirea clauzelor din contractele comerciale de tip Off-set pentru realizarea de investiþii în contrapartidã pentru stimularea ºi dezvolatrea industriei alimentare. Crearea în acest sens a unui Program Naþional de dezvoltare a acestei industrii folosind ºi garanþiile guvernamentale

®      Reducerea valorii investiþiilor care pot beneficia de facilitãþi de la 50 milioane de euro la 10 milioane de euro

®      Finalizarea Legii parteneriatului public-privat care sã permitã atragerea de finanþãri pentru marile proiecte de infrastructurã

®      TVA 0 pentru produsele verzi (energie verde, alimente ecologice, etc.)

®       Reducerea  cu 50% a impozitului pe profit pentru exportul de produse tradiþionale româneºti

Mãsuri de creºtere a sustenabilitãþii finanþelor publice

ü  Dublarea redevenþelor încasate de stat ca urmare a concesionãrii exploatãrii resurselor naturale neregenerabile. Venituri la buget de 0,6% din PIB

ü  Înãsprirea controalelor pentru reducerea fenomenului de muncã la negru (taxele aplicate muncii fiind relativ ridicate). 600.000 de români lucreazã fãrã forme legale, iar o treime dintre angajaþi primesc o parte a banilor la negru.

ü  Reducerea evaziunii fiscale ºi atragerea a 2% din PIB la venituri. În primele 9 luni din 2009, ponderea economiei subterane a fost estimatã la 24% din PIB. Munca la negru a reprezentat 12% din PIB, iar evaziunea pe TVA aproximativ 5% din PIB, restul fiind pierderi din sectorul informal. Piaþa neagrã ºi gri a reprezentat 50% din piaþa alimentelor în 2009. Evaziunea din neplata accizelor pentru þigãrile de contrabandã reprezintã aproximativ 1 miliard de euro pe an. Conform companiei de Kearney (2009), bugetul României nu a încasat aproximativ 7% din PIB în contul impozitelor ºi taxelor datorate statului. Cu acestea, Romania ar fi ajuns la nivelul înregistrat de cãtre noile state membre ale UE.

ü  Îmbunãtãþirea colectãrii. Soluþia de implementat este aprobarea unui grant cu Banca Mondialã pentru a îmbunãtãþi sistemul de administrare fiscalã ºi implicit a reduce evaziunea. Bulgaria a angajat firme din Marea Britanie pentru a face acest lucru ºi au avut în câteva luni – prin contribuþia preponderentã a acestui program - o creºtere  de 300 milioane euro la bugetul de stat.

ü  Generalizarea sistemului SEAP (sistemul electronic de achiziþii publice) pentru toate achiziþiile publice (efect: reducerea preþului cu 10-15%). Economie la buget de 0,8% din PIB

ü  Menþinerea indemnizaþiei de creºtere a  copilului la nivelul actual.

ü  Subvenþionarea agriculturii ºi sprijin pentru micii producãtori. Sprijinirea agriculturii prin intermediul Fondului de Garantare a Creditului Rural. Mãsura este menitã sã sprijine înfiinþarea de noi ferme ºi la facilitarea desfacerii produselor agricole (prin pieþe volante, bancuri de colectare a laptelui, abatorizare). Reluarea garantãrii avansurilor pentru fondurile europene fãrã a mai fi nevoie de scrisori de confort din partea bãncilor.

ü  Sprijinirea producãtorilor agricoli sã îºi ia certificate europene de producãtori BIO. Astfel, lor li se faciliteazã accesul la pe piaþa europeanã (o piaþã care îi aºteaptã, fãrã sã fie nevoie sã se promoveze prea mult) ºi sã vândã produsele pe care le fac pe mult mai mulþi bani.

ü  Oprirea jafului “bãieþilor deºtepþi” din energie. Se ºtie foarte bine cât de mare este jaful din energie, din zona Hidroelectrica, din zona Romgaz, din zona tuturor acelor companii care folosesc fondurile publice pentru a face profit. În timp ce oamenilor li se cere solidaritate ºi li se impune renunþarea la subvenþii energetice, multor companii li se tolereazã afacerile care înseamnã transferul de bani publici spre clientelã politicã.

ü  Reducerea garanþiilor cerute companiilor la contractele publice. Existã statistici care aratã cã lucrãrile publice ajung spre 10 miliarde euro anual. Pentru aceste lucrãri, companiile sunt obligate sã prezinte garanþii de 10%. Ceea ce înseamnã cã aproape 1 miliard de euro anual e blocat, fãrã sã ajute economia. Într-o perioadã de crizã, o soluþie simplã e sã reducem aceste garanþii cerute companiilor private pânã la 2-3%. Asta ar face ca aceste companii sã dea drumul în economie la aproape 1 miliard de euro, fãrã a risca neducerea la bun-sfârºit a lucrãrilor.

ü  OUG pentru reducerea arieratelor pânã la finele anului cu 0,5% din PIB;

ü  Dublarea controlului vamal de cãtre o instituþie de specialitate dintr-o altã þarã europeanã (modelul Bulgariei)

Reducerea cheltuielilor bugetare

ü  Reducerea la jumãtate a numãrului de ministere ºi agenþii guvernamentale. Reducerea cu 50% a numãrului de secretari de stat ºi consilieri guvernamentali .

ü  Schimbarea imediatã din funcþie a persoanelor numite strict pe criterii politice fãrã pregãtire profesionalã ºi manageriale adecvate;

ü  Stoparea tuturor achiziþiilor extravagante (maºini, mobilier de lux º.a.), a celor care nu sunt strict necesare pentru funcþionarea instituþiilor publice. Dimensiunea cheltuielilor extravagante se poate vedea prin listarea tuturor contractelor publice ºi care aratã pentru primele patru luni ale anului 2010 cheltuieli la fel de mari ca pe întreg anul 2009!

ü  Plafonarea cheltuielilor cu bunurile ºi serviciile la 75% faþã de anul trecut. (execuþia bugetarã la 3 luni aratã o reducere de numai 0,4% a cheltuielilor cu bunurile ºi serviciile faþã de anul trecut; în plus cheltuielile cu bunuri ºi servicii sunt de 2 ori mai mari decât cheltuielile pentru investiþii fãcute din buget).

ü  Auditarea celor 200 prestaþii sociale pentru a þinti mai bine categoriile care trãiesc sub pragul de sãrãcie.

Mãsuri de creºtere a gradului de absorbþie a fondurilor europene

®      Creºterea gradului de absorbþie a fondurilor europene pânã la 20%, de la 12,7% în prezent.

ü  Depolitizarea conducerii autoritãþilor de management ºi a organelor intermediare ºi publicitate obligatorii pentru firmele/entitãþile juridice care câºtigã programe europene.

ü  Un Pact Strategic la nivel politic, în care sã se prevadã ca obiectiv fundamental al României în perioada 2010-2013 creºterea capacitãþii de absorbþie a fondurilor europene.

ü  Un parteneriat între administraþiile publice ºi firme de consultanþã pentru ca a primele sã poatã accesa fonduri europene.

ü  Crearea de parteneriate public privat pentru a creºte absorbþia fondurilor europene.

ü  Utilizarea expertizei bãncilor comerciale pentru accesarea fondurilor europene.

ü  Rambursarea TVA-ului pentru proiectele finanþate din fondurile europene dupã fiecare cerere de rambursare ºi nu la finalul proiectului;

ü  Diferenþele nefavorabile de curs valutar, în cazul proiectelor finanþate din fonduri europene, sã fie considerate cheltuieli eligibile;

ü  Finalizarea, în regim de urgenþa, a evaluãrii proiectelor depuse de IMM cu valoare cuprinsã între 200.000 - 1.500.000 euro;

ü  Operativizarea activitãþilor derulate prin Trezoreria Statului pentru proiectele finanþate din fonduri europene sau selectarea de cãtre MFP a uneia/mai multor bãnci pentru derularea acestor activitãþi;

ü  Externalizarea, acolo unde este cazul, a activitãþii de evaluare a proiectelor finanþate din fonduri europene (ex: proiectele referitoare la IMM-uri);

ü  Înfiinþarea unei linii speciale de contragarantare pentru proiectele de investiþii care vizeazã accesarea fondurilor europene, pentru a reduce gradul de risc al întreprinzãtorilor;

ü  Introducerea posibilitãþii de garantare cu bunurile achiziþionate, pentru a facilita cofinanþarea bancarã a proiectelor finanþate prin fondurilor structurale;

ü  Folosirea/atragerea de fonduri de la BEI pentru cofinanþarea proiectelor europene interregionale (de cel puþin 50 de milioane de euro); acordarea unor bonificaþii suplimentare personalului bugetar implicat în atragerea proiectelor mari;

ü  Condiþionarea finanþãrii bugetare a instituþiilor publice implicate în atragerea fondurilor structurale, în funcþie de performanþele acestora;

ü  Declararea procedurii de expropriere ca fiind irevocabilã, pentru a grãbi desfãºurarea proiectelor de infrastructurã.

ü  Preþul exproprierilor lãsat pe media preþului tranzacþionat în ultimele 12 luni pentru fiecare categorie de teren (extravilan, intravilan)

Mãsuri pentru sprijinirea mediului de afaceri ºi stimularea IMM

ü  Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începând cu 1 ianuarie ºi introducerea impozitului forfetar pe activitãþi;

ü  Moratoriu de un an de zile pentru plata principalului la creditele luate de cãtre IMM-uri. Întreprinderile mici ºi mijlocii care au restanþe la bãnci vor putea beneficia de suspendarea pentru 12 luni a plãþii principalului dintr-un credit pe termen mediu ºi lung, plãtind în continuarea doar dobânda lunarã (prelungirea cu un an a duratei creditului)

ü  Suspendarea pentru o perioadã de 6-12 luni a plãþilor pentru împrumuturile de leasing ºi prelungirea finanþãrilor pe termen scurt pânã la 270 de zile, astfel încât sã poatã sã existe capital pentru operaþiunile curente ale firmei.

ü  Eºalonarea obligaþiilor bugetare restante ale IMM-urilor ºi amânarea penalitãþilor aferente pe o perioadã de pânã la cinci ani, în care procedurile de executare silitã iniþiate pentru recuperarea acestor sume sunt suspendate.

ü  Single Control Act. Eliminarea controalelor repetate nejustificat la acelaºi agent economic. În absenþa unor situaþii care sã impunã efectuarea unui control (cereri ale unor organe de stat, suspiciuni întemeiate de producere a unor infracþiuni, cazuri flagrante de încãlcare a legii etc.), acelaºi organ de control nu va controla acelaºi contribuabil la intervale mai mici de 2 ani calendaristici;

ü  Legea holding-urilor. Creºterea numãrului de fuziuni ºi/sau achiziþii prin care IMM-uri autohtone sã se constituie în holding-uri, beneficiind astfel de creºterea cifrei de afaceri, a puterii de negociere în relaþia cu furnizorii ºi creditorii sau de formare ºi promovare a brandurilor proprii etc.

ü  Înfiinþarea de societãþi comerciale de tip Starter SRL pentru stimularea înfiinþãrii ºi dezvoltãrii de microîntrerprinderi aparþinând întreprinzãtorilor tineri, debutanþi în afaceri.

ü  Lege privind organizarea activitãþii de lobby pentru creºterea gradului de transparenþã a actului decizional ºi al gradului de responsabilizare a autoritãþilor publice;

ü  Lege privind modificarea ºi completarea OUG privind procedura aprobãrii tacite pentru a înlãtura obstacolele administrative din mediul de afaceri ºi a creºte calitatea serviciilor publice prin simplificarea procedurilor administrative;

ü  Proceduri  simplificate de acordare a unor ajutoare directe ºi împrumuturi de pânã la 500 mii euro cãtre IMM-uri care nu mai trebuie notificate Comisiei Europene;

ü  Accelerarea amortizãrii activelor fixe cumpãrate în anii 2009-2010 pentru a încuraja investiþiile ºi pentru a asigura recuperarea rapidã a acestora

Mãsuri de stimulare directã a creãrii de locuri de muncã

ü  Programe de creare/ menþinere de locuri de muncã. Scutirea de plata contribuþiilor datorate statului pentru angajatorii de ºomeri/absolvenþi/persoane cu vârsta de peste 45 de ani etc. pânã la sfârºitul anului 2010 etc. Creºterea numãrului de contribuabili va relaxa presiunile bugetare pe termen mediu.

ü  Facilitãþi substanþiale acordate necondiþionat firmelor private care angajeazã ºomeri aflaþi în platã. Facilitãþile pot sã meargã pânã la o diminuare cu 20-25% a totalului actual al impozitelor ºi contribuþiilor sociale, care în prezent este în jur de 40%. Statul va plãti în 2010 cca 2,75 miliarde lei ajutor de ºomaj (diminuat cu 15%), pentru cei 800.000 ºomeri. Dacã ¼ din aceºtia sunt angajaþi de mediul privat, prin aplicarea unor asemenea facilitãþi, statul va mai economisi cca 100.000.000 euro (pe care nu-i va mai plãti celor ieºiþi din ºomaj), plus eventuale încasãri din reducerea contribuþiilor sociale.

ü  Înfiinþarea de locuri de muncã în microîntreprinderi cu un singur angajat prin scutirea de la plata contribuþiei sociale în limita salariului de 1000 lei.

Scenariul fiscal alternativ

ü  Impozitarea diferenþiatã a veniturilor, cu douã cote, de 12 si 25%, aplicate pânã la, respectiv, peste nivelul salariului mediu;

ü  Menþinerea cotei de 16% la profit si a unui TVA diferenþiat – mai mare la produse de lux, dar mai mic la produse agro-alimentare de bazã (pâine, lapte, carne, ouã, zahãr, fãinã, ulei).

ü  Stabilirea plafonului impozabil pentru persoanele fizice autorizate la 5000 euro;

ü  Reducerea CAS cu 3 puncte procentuale;

ü  Nu pot scãdea salariile ºi pensiile ºi în paralel sã creascã preþurile la utilitãþi, prin urmare trebuie recurs la modificarea imediatã a coºului de gaze naturale, energie electricã ºi reducerea cu 25% a preþului acestor utilitãþi pentru populaþie (mãsura se va aplica în funcþie de venitul lunar ºi pânã la 500mc/lunã pentru gaze naturale ºi 100 kw la energie electricã;

ü  Nu poate fi anulatã subvenþia pentru energia termicã fãrã modificare schemei de bonus pentru producerea energiei termice în sistem centralizat;

ü  Introducerea sistemului de deduceri pentru asigurãri private de sãnãtate, educaþie, grãdiniþã, asigurarea locuinþei, reabilitare termicã etc.

ü  Accizarea producþiei de masã lemnoasã destinatã exportului, întrucât exportul de lemn neprelucrat semnificã, totodatã, ºi un export al forþei de muncã.

ü  Înlocuirea trucului insolvenþei (auto)declarate la tribunal cu eºalonarea la platã a obligaþiilor fiscale ori, dupã caz, cu amnistie fiscalã, în anumite condiþii.   

ü  Supraimpozitarea speculaþiilor la bursã.

ü  Impunerea, în acord cu Uniunea Europeanã, a unei taxe de solidaritate pentru  bãnci.

ü  Revizuirea tuturor redevenþelor aplicate pentru concesionarea principalelor resurse minerale din proprietatea privatã a statului (marmurã ºi roci minerale, apã mineralã); activarea clauzelor de forþã majorã din contractele de concesiune încheiate pe termene lungi, la redevenþe îngheþate.

Se impune preluarea iniþiativei pe scena politicã prin promovarea unui moratoriu politic de un an de zile pentru realizarea acestui pachet comun de mãsuri economice ºi sociale privind ieºirea din crizã ºi relansarea economicã. Vor fi invitate toate formaþiunile politice parlamentare precum ºi Preºedintele României pentru a da rãspuns acestui demers. Acþiunile trebuie extinse în plan teritorial în întâlniri directe cu reprezentanþi ai categoriilor sociale (pensionari, bugetari, patronate, sindicate, ONG).

Ca partid al stângii, ca voce a celor dezavantajaþi din România, nu acceptãm atitudinea actualei puteri de a cere solidaritate dupã atâtea luni în care nu au ajutat economia, nu au folosit banii împrumutaþi pentru investiþii ºi locuri de muncã ºi în care nu au oprit politizarea tuturor instituþiilor ºi risipa bugetarã produsã de miniºtrii PDL ºi de sistemul lor mafiot-clientelar.

Adâncirea României în criza economicã nu este o fatalitate.

Marasmul economic ºi social poate fi evitat prin solidaritate, împãrþind corect, echitabil ºi eficient povara crizei între cei 22 de milioane de cetãþeni. Din crizã nu poate ieºi doar o jumãtate de Românie, doar a celor care lucreazã în sectorul privat sau a celor care produc bunuri ºi servicii publice. România scapã de crizã sau se afundã în aceasta în întregul sãu.

PSD se va opune mãsurilor care vor produce ºi mai multã suferinþã din partea pensionarilor, a celor cu venituri mici, a celor fãrã ºanse.

Existã alternative. E nevoie însã de responsabilitate, de onestitate, de bun-simþ ºi de respect.