În aceste zile circulã multe veºti bune, menite sã ne ridice moralul, în condiþiile actuale de recesiune.
În primul rând, statul este reformat urgent prin asumarea rãspunderii Guvernului, metoda „3 în 1”, ceea ce reprezintã o performanþã, trebuie sã recunoaºtem!
A doua veste care ne bucurã este cã s-a inaugurat recent o bazã de tratament balnear la Salina Turda. Dupã tãierea panglicii, de cãtre ministrul Turismului, uºa sãlii de tratament a fost închisã, pacienþii fiind trimiºi acasã. Acest „model” de inaugurare a fost lansat de premierul Emil Boc ºi de ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, care au tãiat panglica centurii de ocolire a municipiului Gherla pe 14 august 2009, iar dupã câteva zile ºoseaua s-a surpat ºi a fost închisã!
Din rândul veºtilor bune putem aminti mãrirea cu 50% a salariilor angajaþilor din Departamentul de Control al Guvernului. Restul bugetarilor mai au de aºteptat, doar suntem în plinã crizã economicã!
Pe fondul unor discuþii contradictorii privind protocolul Coaliþiei, jocurile politice ºi lupta pentru preºedinþie, mi-am propus sã vã atrag atenþia asupra unei probleme mult mai prozaice, încadratã la categoria „veºti rele”: România va deveni, în curând, un uriaº morman de PET-uri! Milioane de sticle de plastic sufocã munþii, pãdurile, câmpiile, lacurile ºi albiile râurilor!
PET-urile se degradeazã în sute de ani, reprezentând una dintre cele mai mari surse de poluare!
Legislaþia europeanã, asumatã de România odatã cu aderarea la Uniunea Europeanã, impune o serie de mãsuri ecologice pentru managementul deºeurilor. Una dintre acestea urmãreºte închiderea celor 265 de depozite municipale neconforme cu normele UE, pânã în anul 2017.
Anual, România trebuie sã gestioneze, în medie, 36,7 milioane de tone de deºeuri. Aproximativ 100.000 de tone de deºeuri pe zi, din care 30% sunt PET-uri! La ora actualã, doar 2% din materialele reciclabile sunt valorificate, în urma colectãrii selective a deºeurilor, sistem care deserveºte o micã parte a populaþiei ºi în care cetãþenii nu sunt cointeresaþi.
În acest context, ce soluþii existã pentru cantitatea imensã de PET-uri care s-a acumulat deja pe hectare întregi în þara noastrã?
Am urmãrit cu interes campania iniþiatã recent de cotidianul „Adevãrul”, a cãrei mizã este implementarea la nivel naþional a sistemului „buy-back”, de rãscumpãrare a PET-ului. Sistemul funcþioneazã în Statele Unite ale Americii, în Canada, Germania, Danemarca, Finlanda, Norvegia, Suedia ºi în alte state. Rata de reciclare pe segmentul deºeuri din PET a crescut cu aproape 80% odatã cu introducerea sistemului „buy-back”!
În urmã cu 10 ani, Germania se confrunta cu aceleaºi probleme ca ºi România, PET-urile fãcând parte din peisaj. Iniþial, populaþia a fost reticentã în privinþa introducerii taxei de garanþie, dar în cele din urmã a acceptat aceastã mãsurã. Sistemul „buy-back” se aplicã din 2003 ºi problema poluãrii cu PET-uri a dispãrut. Suma de 0,25 euro se plãteºte la cumpãrarea produsului, iar la returnarea ambalajelor din plastic, cumpãrãtorii îºi primesc banii înapoi. Astãzi, circa 95% din PET-uri se întorc la magazine direct prin cumpãrãtori!
În Danemarca este trecutã garanþia sticlelor de plastic direct pe bonul de cumpãrãturi. La ora actualã, în multe þãri, sunt instalate aparate în care se strâng ºi se compacteazã PET-urile în magazinele alimentare.
Introducerea sistemului „buy-back” de colectare a PET-urilor în România ar fi binevenitã! Taxa pe PET ºi returnarea garanþiei poate motiva serios populaþia. Trebuie sã punem la punct întregul sistem, sã dezvoltãm reþeaua de reciclare, sã acordãm subvenþii celor care investesc în domeniu. Trebuie sã trezim interesul în rândul cetãþenilor ºi sã gãsim cele mai bune soluþii pentru a stopa invazia plasticului pe termen lung! Nu în ultimul rând, trebuie sã ne gândim la generaþiile de mâine, la obligaþia noastrã de a lãsa moºtenire un mediu curat ºi la dreptul copiilor noºtri de a trãi într-o lume care nu este sufocatã de milioanele de PET-uri!
Sistemul „buy-back” de colectare a PET-urilor completeazã sistemul de colectare selectivã, care se aplicã deja, mai ales în mediul urban, dar se dezvoltã ºi în mediul rural.
Recent, în judeþul Dolj, s-a inaugurat prima staþie de sortare ºi transfer a deºeurilor menajere, o investiþie de peste 900.000 de euro. Acest proiect important este realizat de Asociaþia Comunelor din Sudul Olteniei „SUDOLT” ºi finanþat prin programul Phare 2004 - Coeziune Economicã ºi Socialã, beneficiarii fiind cei 28.300 de locuitori din nouã comune doljene – Goicea, Giurgiþa, Mãceºu de Sus, Mãceºu de Jos, Cârna, Catane, Bârca, Bistreþ ºi Gighera. Locuitorii celor 9 comune vor plãti o sumã modicã, de 6 lei pe lunã, pentru a-ºi depozita gunoiul la standarde europene, contribuind astfel la protecþia mediului ºi la creºterea calitãþii vieþii.
Proiectul realizat de Asociaþia Comunelor din Sudul Olteniei este un exemplu în domeniul colectãrii selective a deºeurilor, dar ºi dovada cã am început sã înþelegem ce înseamnã protecþia mediului ºi cã lucrurile se pot schimba în bine.
08 septembrie 2009
Valeriu Zgonea,
Deputat PSD
