Plan de actiune

24 de masuri pentru iesirea din criza

 

Propunerile Aliantei PSD + PC

6 iulie 2009

 

Unde suntem

 

·         La 6 luni de la formarea actualului Guvern, situatia economica este în continuare îngrijoratoare.

 

·         Agravarea contextului international, dublata de incapacitatea de a selecta si de a sprijini sectoarele strategice a condus la una dintre cele mai dure caderi economice cunoscute de Romania în ultimii 15 ani.

 

·         Blocajul financiar tinde sa se generalizeze, în conditiile în care masurile Guvernului nu încurajeaza bancile sa se îndrepte spre creditarea economiei reale. In acest moment, Ministerul de Finante absoarbe toti banii de pe piata lasand prea putini pentru agentii economici care au nevoie de credit.

 

·         Romania este în continuare ineficienta în absorbtia fondurilor europene. In ciuda unor progrese facute in ultimele 6 luni, recordul negativ de 4,6% grad de accesare a fondurilor structurale si de coeziune dupa 2 ani si jumatate mentine Romania ca singura tara nou membra a UE debitor net la bugetul european.

 

·         Sprijinul pentru mediul de afaceri este inconsistent, iar masurile importante au fost amanate nepermis de mult, în conditiile în care capitalizarea CEC si a Eximbank nu au fost înca realizate efectiv. Peste 300.000 de firme sunt afectate grav de criza economica, reducandu-si activitatea sau chiar închizandu-si portile.

 

·         Numarul somerilor a crescut cu 30% fata de decembrie 2008. In ultimele opt luni s-au pierdut zilnic cate 800 de locuri de munca. Astazi, 270.000 de romani nu mai primesc nici macar ajutorul de somaj, ramanand fara nicio sursa de venit.

 

·         Unul din cinci romani care au luat credite de la banci este astazi în situatia de a nu mai putea plati ratele la timp.

 

·         Rata saraciei va creste cu 2 puncte procentuale în acest an. Numarul romanilor care traiesc la limita saraciei risca sa ajunga la finalul acestui an la 2 milioane, cu 350.000 mai mult decat anul trecut.  

 

·         Masurile anticriza adoptate de Guvern nu au dat rezultatele dorite. In acest moment, doar o treime din masurile anticriza au efecte în economie.

 

·         Asa cum au aratat expertii ONU într-un raport din luna iunie 2009, Romania si celelalte economii emergente au fost nevoite sa-si restranga spatiul de manevra si sa recurga la politici pro-ciclice. Insa doar aceste politici nu pot reprezenta cheia iesirii din criza si cu atat mai putin a relansarii economice.

 

·         Romania are neovoie de masuri care sa urgenteze iesirea din criza si care sa puna economia autohtona în cea mai buna pozitie posibila pentru relansare. Se impune astfel o politica economica expansionista, dublata de continuarea stimularii pentru reluarea creditarii, precum si o politica monetara si a ratei dobanzii favorabile mediului de afaceri.

 

·         Amanarea acestor masuri energice de sprijinire a mediului de afaceri risca sa îngreuneze iesirea din criza, sa faca imposibila o relansare economica în forta pentru Romania si sa escaladeze în anii care vor urma atat costurile economice cat si costurile sociale. 

 

·         Pentru aceasta, trebuie sa regandim un sistem de masuri care au ca scop reducerea birocratiei interne in vederea cresterii nivelului de absorbtie a fondurilor europene.

 

·         PSD propune un pachet de masuri elaborat în cadrul dialogurilor cu partenerii sociali, inspirat din realitatile autohtone, precum si din practica tarilor europene care au rezultate clare în eforturile de combatere a crizei.

 

 

·         In acest sens, PSD lanseaza liderilor politici, partenerilor sociali si societatii civile în ansamblu o invitatie la dialog pentru gasirea celor mai bune solutii menite sa scoata Romania din criza. 

 

·         PSD doreste sa încurajeze pluralismul competititv de idei ca principiu de baza în eforturile de cautare a celor mai bune masuri pentru iesirea din criza si transformarea statului intr-un adevarat partener al societatii.

 

·         Dificultatile economice ale momentului nu vor fi depasite prin eforturile unui singur partid sau ale unei singure institutii. Partidele si liderii trebuie sa lase orgoliile la o parte si sa înteleaga faptul ca aceasta criza nu poate fi depasita decat prin responsabilitate, consens si dialog în interiorul clasei politce si în interiorul societatii.

 

Masuri anticriza

(2009-2010)

 

Masuri de stimulare a activitatii unor sectoare industriale cu efecte de antrenare în economie

 

 

 

1) Crearea unui Fond National de Locuinte care sa finanteze           construirea a 50.000 de locuinte complet echipate, supuse regimului de închiriere, cu garantii acordate prin Fondul de Garantare pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii.

 

·         Programul urmareste stimularea productiei autohtone si a consumului, prin cresterea cererii de materiale de constructie, mobilier si aparatura electrocasnica. Acest program se va aplica pentru locuinte noi, complet mobilate si utilate. In acest fel, efectul de antrenare pe orizontala va fi mai mare decat în cazul altor tipuri de investitii în infrastructura. Prin subventionarea chiriei, acest program are o componenta sociala consistenta, fiind astfel complementar programului „Prima Casa”. Prin Fondul National de Locuinte este sustinut un important segment de populatie care nu are înca acces la creditare pentru a-si cumpara locuinte si, în acelasi timp, mentine si stimuleaza înfiintarea de noi locuri de munca în industria de constructii, unul dintre sectoarele economice cel mai greu lovite de criza economica. Programul va începe în toamna anului 2009 si va fi derulat prin institutiile administratiei publice locale. In cadrul discutiilor cu FMI se va solicita extinderea garantiilor guvernamentale necesare acestei masuri, al carei cost total este estimat la 2 miliarde de euro. Statul va sustine diferenta dintre chiria sociala si dobanda bancara.

 

 

2)       Infiintarea unui Fond de Investitii pentru Infrastructura si Dezvoltare Regionala, din care sa fie finantate multianual primele 100 proiecte considerate prioritare, conform Planului National de Dezvoltare a Romaniei (educatie, sanatate, eficienta energetica, autostrazi, drumuri judetene, dezvoltare rurala, alimentare cu apa, aparare impotriva inundatiilor, etc) complementar cu înfiintarea unui Mecanism de Evaluare si Monitorizare a cheltuirii banului public.

·         Programul este similar celui adoptat de Guvernul spaniol, scopul fiind acela de a stabili o ierarhie clara a prioritatii proiectelor de investitii si de a asigura de urgenta finantarea necesara acestora. Fondul este destinat lucrarilor care pot fi executate imediat, de exemplu:

o    Constructia sau îmbunatatirea spatiilor urbane si a cladirilor publice;

o    Constructia sau îmbunatatirea cladirilor cu utilitate sociala, în domeniul sanatatii al educatiei sau al sportului;

o    Lucrari care impulsioneaza economisirea energiei si îmbunatatirile în domeniul protectiei mediului înconjurator;

 

·         Acest fond va fi gestionat de catre Guvern, finantarea proiectelor derulate prin acest Fond este asigurata prin sumele prevazute la bugetul de stat pentru investitii în infrastructura.

 

3)       Reabilitarea a 1,5 milioane de ha pana in 2014, prin investitii in sistemele de irigare. Finantarea ar putea fi asigurata prin contractarea unui imprumut de la Banca Mondiala.

·         In paralel, se va demara un proiect de stopare a desertificarii printr-un program de impadurire (program comun Ministerul Agriculturii – Ministerul Mediului)

 

                          

4)       Reducerea pretului la energie electrica pentru irigatii, pe o perioada determinata de maxim un an, prin alocarea de energie produsa în sistem hidro.

 

5)       Infiintarea unei retele de piete de gros pentru preluarea legumelor si fructelor.

 

6)       Prelungirea cu doi ani a perioadei de tranzitie in ceea ce priveste standardele de procesare pentru lapte crud si carne, cu posibilitatea de a o extinde la patru ani.

 

 

7)       Sprijinirea agriculturii prin intermediului Fondului de Garantare a Creditului Rural.

·         Masura este menita sa sprijine înfiintarea de noi ferme si la facilitarea desfacerii produselor agricole (prin piete volante, tancuri de colectare a laptelui, abatorizare). Continuam garantarea avansurilor pentru fondurile europene fara a mai fi nevoie de scrisori de confort din partea bancilor.

 

8)       Extinderea “programului Rabla” pentru persoanele juridice de la 1 septembrie 2009.

 

·         Masura permite utilizarea banilor deja alocati în programul Rabla pentru retehnologizarea companiilor prin reînnoirea parcurilor auto, ceea ce permite reducerea costurilor de productie si pastrarea locurilor de munca. De asemenea, masura va avea efecte benefice pentru mediu prin reducerea poluarii si sustine industria auto prin cresterea numarului de comenzi. Extinderea „programului Rabla” se va face în limita cotelor neutilizate din programul pentru persoane fizice.

 

9)       Extinderea “programului Rabla” pentru tractoare si alte utilaje agricole, începand de la 1 ianuarie 2010.

 

·         Programul se poate aplica pentru o cota anuala de 500 - 1.000 de tractoare (utilaje agricole) anual. In conditiile în care, potrivit datelor existente la Ministerul Agriculturii, mai mult de 40 la suta din parcul de utilaje agricole si-a depasit durata de viata, masura vizeaza scaderea costurilor de exploatare prin înnoirea parcului de utilaje. Urmarim cresterea eficientei si reducerea preturilor.

 

10)   Infiintarea Fondului „Agenda Lisabona” pentru Cresterea Competitivitatii Economice, Cercetare si Inovare

 

·         Acest Fond este destinat exclusiv atingerii tintelor Agendei Lisabona: investitii în cercetare, dezvoltare, inovare, formare continua, energie regenerabila, modernizare CET-uri etc. Acest fond va fi constituit, pe langa fondurile structurale destinate cresterii competitivitatii, din sume atrase prin emisiunea de bonduri pe pietele externe si din vanzarea excedentului de permise de poluare tranzactionabile alocate conform protocolului de la Kyoto pentru perioada 2008 – 2012. Obiectivul este de a aduce o suma de 1,5 – 2 miliarde de euro care sa fie folosita exclusiv pentru cresterea competitivitatii economice. Aceasta masura va permite economiei sa se relanseze pe noi baze de competitivitate si competitivitate, precum si de eficieta energetica.  

 

 

 

Masuri pentru cresterea eficientei si a transparentei cheltuirii banului public

 

11)               Infiintarea unui Consiliu pentru supravegherea cheltuirii fondurilor publice

 

·         Din acest Consiliu ar urma sa faca parte reprezentanti ai institutiilor statului dar si experti independenti (firme de audit) si reprezentanti ai presei si ai societatii civile. Acest consiliu va urmari cheltuielile publice, într-o prima etapa pentru Ministerele Transporturilor, Dezvoltarii, Educatiei si Sanatatii, urmand ca sistemul sa fie extins ulterior la toate ministerele.

 

12)               Extinderea utilizarii obligatorii a platformei SEAP (sistemul electronic de achizitii publice).

 

·         Potrivit AOAR, aceasta masura ar conduce la realizarea unor economii importante la buget, asigurand in acelasi timp transparenta achizitiilor.

 

 

Masuri de sprijinire a mediului de afaceri

 

13)               Plata TVA la încasarea facturii (elaborarea unui studiu de impact asupra  incasarilor bugetare).

 

·         Masura are efecte de stimulare a mediului de afaceri si a economiei reale. Chiar daca este posibil sa se înregistreze unele sincope în ceea ce priveste încasarile bugetare, argumentul principal pentru aplicarea acestei masuri este acela ca este anormal ca firmele sa plateasca TVA atat timp cat nu au încasat banii de la contractori (stat sau firme private). De asemenea, initiativa poate reduce semnificativ o parte a economiei subterane, prin disparitia “facturilor la negru”.

 

14)               Eliminarea impozitului minim pe cifra de afaceri, începand cu 1 septembrie 2009  

 

·         Prin introducerea acestei masuri s-a dorit cresterea încasarilor la buget cu 0,25%. Impozitul minim nu are însa efectul scontat; încasarile ipotetice la bugetul de stat sunt pentru acest an, potrivit datelor Ministerului de Finante de 150 milioane RON (aproximativ 35,5 milioane de euro). Costurile mentinerii acestui impozit sunt însa mult mai mari avand în vedere disparitia a zeci de mii de firme care antreneaza pierderea de locuri de munca în paralel cu cresterea cheltuielilor de la bugetul aigurarilor sociale. Respectarea tintei de deficit poate fi realizata prin masuri complementare.

 

 

15)               Acordarea unei bonificatii de 5% din valoarea obligatiilor fiscale catre bugetul de stat pentru firmele care timp de 3 ani consecutiv si-au platit la zi datoriile. Acordarea unei bonificatii de 5% pentru persoanele fizice care îsi achita integral obligatiile fiscale pana la 31 martie a fiecarui an.

 

·         Stimularea firmelor si a persoanelor fizice de a plati impozitele la timp, înseamna venituri certe la buget si surse de finantare a functionarii economiei, investitii în educatie, sanatate etc. Masura urmeaza sa se aplice în 2009 si 2010.

 

16)               Penalizarea Ministerului Finantelor pentru depasirea termenului legal de rambursare TVA si pentru orice întarziere a platilor realizate de institutiile statului catre agentii economici.

 

·         Pentru asigurarea unei relatii simetrice între stat si contribuabili, vor fi prevazute în Codul Fiscal situatiile concrete în care Ministerul Finantelor va fi obligat sa plateasca penalitati catre agentii economici pentru întarzierea termenelor.

 

17)               Introducerea amortizarii regresive a activelor achizitionate în 2009 si 2010, pentru a încuraja investitiile si a asigura recuperarea rapida a acestora.

 

18)               Sprijinirea agentilor economici prin înfiintarea de centre regionale pentru acordarea de consultanta gratuita celor care doresc sa acceseze fonduri comunitare, prin plata TVA la receptia lucrarilor în cazul proiectelor europene si prin reducerea dobanzilor la creditele acordate pentru cofinantarea acestui tip de proiecte (masuri corelate cu recapitalizarea CEC).

 

 

 

 

 

Masuri de înfiintare/mentinere de locuri de munca si solidaritate sociala

 

19)               Toti angajatorii care înfiinteaza minimum 10 noi locuri de munca pentru someri sau absolventi de scoala vor primi o bonificatie de 50% la plata contributiilor sociale datorate statului în primul an si de 25% pentru cel de-al doilea an.

 

·         Masura urmeaza sa se aplice pentru salariile care nu depasesc salariul mediu brut pe economie. Costul estimat pentru înfiintarea a 100.000 de noi locuri de munca este de aproximativ 144 de milioane de euro. In realitate, o mare parte din aceste costuri se vor recupera din impozitul pe venit si contributiile sociale platite de catre angajati, precum si prin scaderea presiunii asupra bugetului prin reducerea numarului de asistati social. In luna martie 2009 au fostlansate schemele de ajutor de stat pentru ocuparea fortei de munca si formare profesionala. Schema, denumita „Bani pentru formare profesionala”, are o suma alocata de 56 de milioane de euro. Cuantumul subventiilor acordate pentru formarea  profesionala a angajatilor va fi diferentiat.

 

20)               Infiintarea de locuri de munca în microîntreprinderi cu un singur angajat, prin scutirea, începand cu 1 septembrie, pana la sfarsitul anului 2010, de la plata contributiilor sociale, în limita salariului de 1.000 de lei. 

 

·         Aceasta masura a fost aplicata cu succes în Franta.

 

21)               Reducerea TVA pentru paine, carne de pui neprelucrata si lapte.

 

·         Masura are ca scop asigurarea protectiei sociale a celor mai saraci romani si va fi dublata de un mecanism de control prin care micsorarea TVA sa se regaseasca în reducerea preturilor si nu în cresterea profiturilor comerciantilor. Nivelul cotei reduse TVA va fi stabilit dupa calcularea de catre Ministerul de Finante a impactului bugetar pe care îl va avea aceasta masura.

 

22)               Reducerea cu o treime a facturii la energie pentru consumatorii casnici, în functie de nivelul veniturilor, si pentru agentii economici afectati de criza economica.

 

·         Aceasta masura se aplica pe o perioada de 6 luni, cu începere de la 1 septembrie, prin cresterea la 90% a ponderii în cosul de calcul pentru gazele naturale din productia interna (mai ieftina) si la 50% pentru energia electrica (fata de 17% în prezent). Masura vizeaza micsorarea poverii fiscale în perioada de criza prin reducerea facturii la energie pentru populatie si pentru firme).

 

 

 

 

 

Masuri pentru atragerea investitiilor straine directe

 

 

23)               Stimularea încheierii de parteneriate public-privat

·         Adoptarea unei legislatii mai flexibile si mai clare care sa permita atragerea mai usor de finantare externa pentru proiectele de infrastructura (rutiera, construire de locuinte, utilitati s.a.m.d.). In prezent nu exista finantare de la buget pentru finalizarea unor investitii aflate în diverse faze de executie sau pentru care exista doar studii de fezabilitate.

 

24)               Acordarea de facilitati si înlesniri pentru investitiile care depasesc 10 milioane de euro  sau creeaza peste 250 de noi locuri  de munca, tinand cont de legislatia in vigoare privind aprobarea schemelor de ajutor de stat.

 

Rezultate asteptate

 

·         Infiintarea a peste 150.000 locuri de noi munca în urmatorii doi ani.

 

·         Mentinerea a 500.000 de locuri de munca din cele existente.

 

·         Cresterea ratei de absorbtie a fondurilor europene cu cate 20 de puncte procentuale pe an.

 

·         Reducerea decalajelor urban - rural cu 20% pana în 2010.

 

·         Cresterea PIB cu un punct procentual pe an fata de scenariul prognozat în prezent.

 

·         Reducerea gradului de saracie.

Cost global si surse de finantare - estimari

 

·         Costurile totale estimate pentru toate masurile prevazute in planul de actiune sunt de aproximativ 14 miliarde  de euro.

 

·         Potentiale surse de finantare:

 

 

§  BUGETUL NATIONAL CONSOLIDAT: 10 miliarde euro  pentru infrastructura (suma prinsa în proiectul de buget)

 

 

 

§  FONDURI EUROPENE: 7 miliarde euro (3 miliarde euro in 2009 si 4 miliarde euro in 2010)

 

 

 

§  SURSE EXTRABUGETARE: 

 

- 1,9 miliarde euro prin cresterea redeventelor încasate de stat ca urmare a concesionarii exploatarii resurselor naturale neregenerabile

 

- 1,6 miliarde euro - economii la buget prin extinderea achizitiilor publice prin utilizarea platformei SEAP (sistemul de achizitii publice în sistem electronic), ceea ce va duce la reducerea pretului achizitiilor publice cu 10%

 

- 2,8 miliarde euro din vanzarea de catre Stat a excedentului de permise de poluare tranzactionabile alocate cf protocolului de la Kyoto pentru perioada 2008-2012 (280 milioane AAU ori 10 euro pe tona AAU egal 2,8 miliarde euro)

 

 

 

 

-          Reevaluarea obligatiilor din programele de off-set, post-privatizare si de mediu.

 

-          0,5–1 miliard de euro – emisiune de bonduri.

 

- 1,7 miliarde euro - imprumuturi UE, BERD, BEI, BM etc.