09.05.2017

Discurs susţinut de preşedintele PSD Liviu Dragnea la conferinţa "Viitorul Europei este al nostru" organizată de PES Activists

PSD


 


 


 

Întrebare: Cum vedeți construcția europeană în acest moment? Ați fost primul politician care a invitat toate formațiunile politice din România să discute despre viitorul proiect european al României.

Liviu Dragnea: Mulțumesc pentru invitație! Până la urmă, în istorie va conta mai puțin cine a lansat invitația, cine a făcut primul această propunere. Este important, așa cum spunea doamna Corina Crețu, ca spre finalul anului România să aibă o poziție bine conturată, oficială, pe care să o susțină orice român din țară și din afara țării. Mă refer atât la cei care sunt în instituțiile europene din România, cât și la mediul diplomatic. Din păcate, nu am primit până acum o reacție firească, corectă, cinstită și sinceră, așa cum m-aș fi așteptat, dar nu înseamnă că proiectul moare. Am început deja discuțiile preparatorii, într-o perioadă foarte scurtă se va instituționaliza cadrul în care vor avea acces cei care chiar sunt interesați să pună umărul, să participe la această construcție a acestei opinii și acestei poziții pe care România o va avea și vreau să vă spun că sunt oameni de mare valoare, oameni cu foarte multă expertiză care, dincolo de afinitățile politice sau dincolo de faptul că poate sunt apolitici, sunt interesați ca cunoștințele pe care le au, expertiza pe care o au să le pună în slujba acestui obiectiv care este major. Ceea ce a spus doamna Crețu este extrem de important. Eu nu sunt de felul meu pesimist. Până nu moare și ultima speranță eu nu cedez, dar nu înseamnă că nu trebuie să fim foarte realiști. Trebuie să jucăm o carte importantă, poate cartea vitală a acestei perioade pentru România. Sunt convins că și Guvernul va participa la această construcție. Cred că Academia Română poate să fie instituția sub care să se întâmple aceste lucruri, pentru că este, poate, cea mai respectabilă instituție în acest gen de chestiuni și cred că la toamnă, spre sfârșitul anului, mai putem face o astfel de întâlnire în care să discutăm despre ceea ce s-a conturat ca propunere din partea României.


 

Întrebare: În ultima perioadă se vorbește despre o Europă cu mai multe viteze. Care este poziția dumneavoastră vizavi de această direcție?

Liviu Dragnea: E bine să nu uităm, totuși, cum a pornit Uniunea Europeană, cum a fost lansat acest concept. În 1950, Robert Schumann, ministrul de Externe francez a vorbit despre ideea unei Europe unite, pentru prima dată s-a vorbit despre crearea unei instituții supranaționale. Ulterior, Winston Churchill a spus că este nevoie sau că trebuie să se constituie „Statele Unite ale Europei”. Ce vreau să spun este că părinții Uniunii n-au vorbit de mai multe viteze, au vorbit de o singură viteză și principiile esențiale ale Uniunii se refereau la o Europă unită, la nevoia de coeziune, la nevoia de a micșora diferențele de dezvoltare între zonele Europei, în așa fel încât încet-încet statele Europei să se dezvolte împreună și în final, pentru că acesta este scopul final, cetățenii din Uniunea Europeană să aibă șanse egale, drepturi egale și acces la aproape același nivel de civilizație. Discuția despre o Europă cu mai multe viteze este, de fapt, o propunere anti-proiectul Uniunii Europene, proiectul inițial. Winston Churchill vorbea, cum v-am spus mai devreme, de Statele Unite ale Europei, astăzi premierul Marii Britanii gestionează Brexitul. Lucrurile au evoluat. În ceea ce privește România, nouă ni se tot spune și sigur că privim, ascultăm cu atenție ceea ce ni se spune, ni se cere, pentru că suntem conștienți că avem obligații pe care trebuie să le respectăm, să respectăm aceste obligații, numai că dintr-o dată ni se spune că poate e bine ca Europa să aibă cel puțin două categorii de state, ceea ce nu este corect. Din acest motiv, eu cred că, dincolo de orice apartenență politică, dincolo de orice orgolii politice, toți decidenții politici ai acestor vremuri trebuie în perioada următoare să participe la ceea ce vorbeam mai devreme, pentru că până la sfârșitul anului fiecare țară își va prezenta un punct de vedere. În același timp, tot în această perioadă, România nu trebuie să fie într-un cocon de izolare, adică să discute numai ea cu ea, noi între noi, în spațiul nostru românesc, fără să avem discuții cu niciun stat și să ne conturăm un soi de – nu neapărat alianță – înțelegere cu mai multe state care să susțină puncte de vedere comune, cu argumente comune. Eu nu accept această propunere, este o propunere împotriva spiritului inițial al Uniunii și sper ca în final înțelepciunea să primeze în fața lăcomiei.


 

Întrebare: Unde erați la 1 ianuarie 2007 și ce ați simțit atunci?

Liviu Dragnea: 1 ianuarie 2007 a fost un moment important simbolic, dar e bine să nu uităm, cei care știm, cei care nu știm să ne interesăm cum a fost posibil momentul 1 ianuarie 2007. Toți liderii politici începând cu anii 90 au pus umărul și au muncit la acest proiect național cu două obiective importante, aderarea la Uniunea Europeană și aderarea la NATO. A fost o întâlnire la Snagov organizată de președintele de atunci al României, doamna Corina Crețu știe exact și cred că a fost implicată în mod serios în conceperea acelei întâlniri care a strâns toți decidenții politici și nu numai și atunci au convenit ca obiective naționale strategice ale României aderarea la cele două structuri importante. Ulterior, toate guvernele au început negocierile, a fost perioada de preaderare, au fost negocieri foarte dure și foarte importante care trebuiau să se termine în 2004. Până la finalul anului 2004 s-au terminat, a fost perioada 2005-2006 în care trebuiau să se implementeze o serie de măsuri și a fost 1 ianuarie 2007 care pe mine m-a găsit într-o funcție de ales local, dar, din fericire pentru mine, cunoșteam fenomenul, fiind din 2004, cred, șeful delegației române la Congresul Puterilor Locale de la Strasbourg din cadrul Consiliului Europei și șeful delegației române la Comitetul Regiunilor, unde aveam statut de observator. Cunoscând în acei ani ce înseamnă Uniunea Europeană, ce înseamnă structurile europene, ce înseamnă beneficii posibile pentru România, am fost foarte bucuros. Vreau să mai spun ceva foarte important, poate alții nu vor înțelege și nu o să fie în stare să acționeze în acest fel, dar noi nu trebuie să facem această greșeală: în acei ani, în acea perioadă, nu a existat niciun personaj – nu vreau să nominalizez, nici masculin, nici feminin – care să meargă și să spună prostii, minciuni și răutăți despre România, pentru că toți au fost conștienți că este important ca țara noastră să intre în Uniunea Europeană. Nici măcar Corneliu Vadim Tudor, Dumnezeu să-l ierte!, care era anti-european, niciodată nu și-a denigrat în acea perioadă țara, nu a pus vreo piedică, nu a vorbit rău despre România, nu a mințit despre România. Este bine, chiar dacă alții nu înțeleg acest lucru, chiar dacă alții nu înțeleg că dacă mergi la Bruxelles și minți sau vorbești rău despre țara ta faci rău propriei țări, nu înseamnă că noi trebuie să facem vreodată această greșeală, chiar dacă ne enervează, chiar dacă ne lovește în orgoliu, chiar dacă ne supără. Dincolo de orice problemă personală, problemă politică sau partinică a noastră, peste tot trebuie să fie interesul României. Acesta a fost 1 ianuarie 2007 pentru mine!


 

Întrebare: Ce părere aveți despre posibilitatea ca Uniunea Europeană să dobândească mai multe competențe în domeniul medical și ce credeți că ar trebui să facă Uniunea Europeană pentru România în acest domeniu?

Liviu Dragnea: Vă pot spune că – nu mai știu exact data, dar foarte curând – Guvernul a adoptat un memorandum prin care solicită în mod oficial Uniunii Europene ca Agenția Europeană a Medicamentului, care se va reloca din Marea Britanie, să fie atribuită României. Am identificat și un spațiu. Din punct de vedere logistic, instituțional, administrativ, România are toate datele, este pregătită pentru acest lucru. Din punct de vedere politic, din punct de vedere al drepturilor din Uniune, are toate drepturile să primească găzduirea acestei instituții și ar fi foarte greu, cred, pentru oficialii europeni să nu accepte atribuirea acestei instituții către România. Joi, în mod oficial, o să îi cer președintelui Comisiei Europene Jean Claude Juncker acest lucru, iar în ceea ce privește competențele Uniunii Europene în domeniul sănătății, eu cred că ele trebuie să crească, pentru că este unul dintre domeniile în care cel puțin social-democrații europeni și noi, dar și dumneavoastră, ca activiști PES, suntem activi și trebuie să fim și mai activi, pentru că șansele la un sistem de sănătate bun pe care le au cetățeni din unele state trebuie să înceapă să fie accesibile și pentru cetățenii din România și în special din zona de est. Sper ca acest lucru să se întâmple, dar pentru ca acest lucru să se întâmple nu trebuie să apară Europa cu două sau mai multe viteze și poate în cursul acestei întâlniri o să vorbim și despre ceea ce înseamnă modul în care susții interesul tău național și interesul țării tale. Eu m-aș fi așteptat ca Uniunea Europeană, în toți acești ani, nu doar pentru noi, ci în general, pentru toate statele, să acorde atenție și finanțări speciale pentru domeniul sănătății. În ce situație am ajuns? Medicii noștri au început să plece din România, medici pregătiți, foarte buni și, în loc să îngrijească pacienții români, au îngrijit și îngrijesc pacienți din alte țări. Nu îi condamn. Din acest motiv, atunci când am negociat Programul Operațional Regional și când am realizat programul de guvernare, m-au interesat în principal, pe lângă alte obiective, două obiective majore: salarizarea medicilor, pentru că e clar că n-o să vină nicio țară să ne plângă pe umăr și să spună „nu mai vrem medicii voștri”. Ba da, îi vor, pentru că sunt foarte buni și au nevoie de ei! Deci, salarizarea care este peste media europeană și investiții masive în infrastructura de sănătate, cele trei spitale regionale, la care adăugăm din diverse surse, avem mai multe variante, un spital republican, un campus uriaș, și încă cinci spitale regionale, în așa fel încât toate regiunile să fie acoperite. Dacă Comisia Europeană nu va accepta ca România să primească acea instituție, o să vedem, o să discutăm serios dacă România are dreptul numai la obligații, dar n-are dreptul și la drepturi în mod efectiv! O să vedem.


 

Întrebare: Cum putem face ca vocea României să fie mai bine auzită la Bruxelles?

Liviu Dragnea: Cred că cu foarte multă convingere, cu foarte mult curaj și cu foarte multă mândrie, nu aroganță. Sunt curios cum ați simțit voi adineauri când am început acest eveniment, dar să vă spun cum m-am simțit eu când am auzit cele două imnuri, imnul european care mă face mândru că sunt cetățean european, care îmi place, dar când am ascultat imnul României am simțit cu totul și cu totul altceva. Și acum, când vorbesc, simt altceva. De ce? Pentru că respectăm apartenența la Uniunea Europeană, respectăm partenerii noștri europeni, vrem să colaborăm cinstit, onest, dar țara ne-o iubim! Nu trebuie să uităm niciodată acest lucru. Din păcate, și eu, și alți colegi, când am vorbit și vorbim în continuare, indiferent de consecințe, indiferent cât se supără unii mai mici sau mai mari, vorbim în continuare despre interesul major al României, nu în detrimentul celorlalte state, dar cum adică? Fiecare guvern din Uniunea Europeană – doamna Crețu ne poate confirma sau infirma – se gândește în primul rând cum să-și ajute cetățenii, firmele autohtone, industria, economia, sănătatea, agricultura, educația, dar asta nu înseamnă că cineva îi acuză că sunt anti-europeni. Numai la noi când vorbești despre patriotism, când vorbești despre interesele capitalului autohton, lumea spune că ești anti-european! Când vorbești despre necesitatea stringentă ca fermierii români să fie sprijiniți în competiția dură pe care aproape au pierdut-o cu fermierii din celelalte state europene, spune că ești anti-european. Dar, iertați-mă, peste tot în Europa se dau subvenții pentru agricultură. Acesta este motivul pentru care noi ne hrănim cu produse alimentare în proporție de peste 80% din import și toți știm cât de bogat este pământul nostru. Nu vrem să facem nimic împotriva altora, vrem să ne ajutăm țara, să ne ajutăm fermierii. În ceea ce privește educația, sigur că ne interesează să dezvoltăm acest sistem, dar nu împotriva Uniunii Europene. Ceea ce am vorbit despre sănătate, faptul că vrem ca medicii să vină înapoi, să aibă salariile comparabile, poate chiar mai mari ca unele state de-acolo, să aibă o infrastructură bună, impozit pe venit 0 și alte lucruri nu înseamnă că suntem împotriva lor, ci că vrem să ne ajutăm această țară și pentru acest lucru trebuie ca toți să aibă curajul să vorbească cinstit, deschis, dar să simtă acest lucru. Ideea că mergi tot timpul la Bruxelles să pupi inelul de la Înalta Poartă nu va ajuta România niciodată. Dacă mergi în continuare la Bruxelles și îți denigrezi propria țară, nu ne ajută. Nu mai vorbim despre noțiunea de respect reciproc. Suntem a șaptea țară, o să fim a șasea țară ca mărime, nu?, din Uniunea Europeană. Noi nu vrem să fim aroganți, dar trebuie, totuși, să avem un minim respect și un minim statut. Când vorbim despre dorința noastră, a mea, ca orice companie, indiferent de unde este, să plătească taxele aici, în România, este ceva greșit? În toate țările se întâmplă acest lucru. Înseamnă că ești anti-european? Că ești împotriva unor companii? Eu nu vreau și nu am vrut să ajungem la un moment dat, nu în această întâlnire, să prezentăm toate datele, dar dacă o să fim obligați, le prezentăm ca să vedem câți bani se scot din România, cât se câștigă și cât câștigă statul român. Este firesc ca o bancă care a fost privatizată să cumpere activele, banca-mamă, pentru banca din România, și acum banca din România plătește chirii foarte mari pe activele care erau ale ei la banca de afară? N-am nimic cu ei, pot să fac orice operațiune, dar nu cred că vreo firmă românească își permite în orice țară din Uniunea Europeană să procedeze în acest fel. Din acest motiv a apărut și acea directivă europeană, pentru că, totuși, statele trebuie să fie conduse de guvernele alese în mod legitim. Este o dorință greșită? Este ceva anti-european? Sau este ceva firesc că te bați, că te gândești ca cetățenii tăi să fie cât mai mulți în clasa mijlocie, să aibă venituri mai mari, venituri decente, să n-aibă venituri de sclavi, să aibă acces la asigurări medicale, la un sistem de educație bun, la o infrastructură, la siguranță, la un loc de muncă bine plătit, să aibă acces la produse sănătoase? Sper ca Protecția Consumatorului, cu toate că am așteptat cam de mult și deja au trecut foarte multe luni, să finalizeze acel proiect, acel sistem prin care orice cetățean român să știe exact ce are pe raft, când a fost produsă acea carne, când a fost congelată, cât a fost ținută, ca să știe – dacă vrei să mănânci otravă, e foarte bine, dar să ai obligația tu, care prezinți acea marfă, să spui adevărul, nu să le vopsești frumos, să le speli frumos, să le dai cu lac și să nu te intereseze ce se întâmplă cu consumatorii. Deci, toate aceste lucruri nu se spun cu răutate, dar le spun apăsat pentru că, oameni buni, dragi colegi, nu putem să stăm indiferenți la lucrurile rele care se întâmplă în România, pentru că se întâmplă și foarte multe lucruri bune. Nu statele europene întrețin aceste practici, nu guvernele respective. Ceea ce se întâmplă în alte țări trebuie să se întâmple și la noi, doar atât! Și să nu uităm: România ne-o iubim, nu doar o respectăm, o și iubim! Din păcate, de-a lungul anilor am văzut oficiali mai tineri sau mai în vârstă, mai înalți sau mai scunzi ca funcție și nu numai, cărora le era rușine să vorbească despre aplicarea unor directive europene în favoarea cetățenilor români. Ar trebui să dispară această rușine. Nu trebuie să devenim aroganți, repet, dar trebuie să-ți aperi, totuși, interesul național.


 

Întrebare: IT-ul o să fie o prioritate pe agenda țării noastre?

Liviu Dragnea: IT-ul deja este o prioritate pe agenda țării noastre, pentru că avem printre cei mai buni IT-iști din lume, de aceea am și hotărât să îi susținem și mai mult, pentru că este un domeniu cu un potențial uriaș pentru România și este știut și de celelalte țări. S-a vorbit foarte mult despre medicii care au plecat din România, dar câți IT-iști au plecat din România! Și aici vom continua acest program de avantaje pentru ei pentru a rămâne în țară. Ca obiective, am discutat de la începutul acestei întâlniri despre obiectivele și prioritățile noastre: trebuie pregătită foarte bine acea perioadă în care România va deține președinția UE. Va fi o valență parlamentară importantă la care noi am început să lucrăm. Guvernul a început să lucreze la acest lucru. S-ar putea să fim nevoiți să gestionăm noi atunci discuțiile și negocierile pentru următorul exercițiu financiar, care vor fi foarte dure, de asemenea, să fim in charge atunci când se finalizează discuțiile pentru Brexit, adică vor fi niște teme extrem de importante. De asemenea, va trebui să susținem nu numai prin vorbe, ci și prin acțiuni, ceea ce am vorbit mai devreme, și anume un statut cvasi-egal pentru țările din UE, o politică puternică de coeziune pentru a reduce decalajele de dezvoltare, o politică pentru a dezvolta clasa de mijloc, pentru că problemele clasei de mijloc nu sunt numai în România, sărăcia e prezentă în multe țări din Uniunea Europeană, de asemenea, o politică serioasă și plină de substanță pentru tineri, cum va începe în țara noastră în acest an și va fi dezvoltată serios anul viitor. De asemenea, în domeniul agriculturii România are obiective strategice extrem de importante și, bineînțeles, în domeniul energiei. Deci, avem sănătate, educație, energie, agricultură, tineret și IT. De asemenea, marile teme ale Uniunii Europene care vor fi, repet, negocierile grele, cel puțin în ceea ce privește finalizarea procesului Brexitului, dar și pentru următorul exercițiu financiar. Pentru a putea gestiona în regulă acel proces, România trebuie să înceapă deja să lucreze într-un mod integrat, adică toate instituțiile. Revin la ceea ce vorbeam la începutul acestei întâlniri: dacă toată lumea trece peste niște orgolii și înțelege că aceste orgolii niciodată nu rămân în istorie, orgoliile și îngâmfările nu sunt scrise niciodată în cartea de istorie, rămân doar faptele, dacă și ceilalți vor avea înțelepciunea și capacitatea să treacă peste, vezi Doamne!, cine a propus prima dată, România va câștiga acest meci.

Urmărește-ne pe Facebook YouTube Twitter

Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informații.ÎNCHIDE