10.03.2018

Discurs susținut de președintele PSD Liviu Dragnea în cadrul Congresului Extraordinar al Partidului Social Democrat

PSD

Bună ziua, stimați colegi! Am tot auzit în ultimele zile și de la colegi din partid, și din afara partidului, „De ce să facem Congres? Ce rost are să facem un Congres?” Din câte știu eu și de când știu eu, atunci când se anunță un Congres în toate organizațiile toată lumea dorește să ajungă la Congres. Este un moment dorit. Cum să nu-ți dorești să faci un Congres al partidului. Au spus că se face pentru o reglare de conturi: o să vă dau cel puțin opt motive pentru care trebuia să facem Congres astăzi.

Înainte de acest lucru, vreau să îl salut și să îi mulțumesc lui Serghei Stanișev pentru prezența lui aici și vreau să vă spun să Serghei este cel mai bun prieten al nostru din Europa și a fost și în momentele grele, nu i-a fost ușor, n-a avut nicio ezitare. Mulțumim, Serghei! Vreau să-l salut pe domnul Călin Popescu-Tăriceanu pentru prezența dumnealui lângă noi și să-i mulțumesc pentru mesajul transmis și pentru modul cum lucrăm împreună! Îl salut și pe domnul Hunor, care tocmai a plecat, și îi mulțumesc pentru că a venit la Congresul nostru, unde a spus lucruri, după părerea mea, importante, de care cu toții avem nevoie, și anume dorința de dialog. De asemenea, îi mulțumesc doamnei comisar Corina Crețu, colegă de-a noastră, membru PSD, o felicităm pentru ceea ce face în Comisia Europeană, felicitări, Corina, mulțumim și pentru ceea ce faci pentru noi ca stat, pentru România. De asemenea, le mulțumesc reprezentanților ambasadelor și diplomaților care sunt prezenți aici. Vă rog să-i aplaudați! Le mulțumesc tuturor invitaților care sunt prezenți. Vă mulțumesc tuturor colegilor pentru prezența de azi și numai pentru acest lucru ar trebui să facem congrese mai des, să ne vedem mai des, să vorbim mai des, pentru că toți suntem sub un asalt permanent și e bine să vorbim.

Care sunt motivele pentru organizarea acestui Congres? Răspunsul nu e simplu, motivele sunt mai multe și răspunsul este valabil nu numai pentru noi, e valabil pentru toți cetățenii acestei țări. Primul motiv: ne aflăm la capătul primului an de guvernare PSD-ALDE și s-ar impune un bilanț. E nevoie de concluzii politice, de concluzii economice pe care societatea le așteaptă, pe care noi le așteptăm și pe care tot noi, care guvernăm, trebuie să le și formulăm. Trebuie să prezentăm rezultatele programului de guvernare, întemeiate pe datele oficiale de la Institutul Național de Statistică, nu pe emisiunile de seară de la televiziuni unde adversarii noștri spun ce îi taie capul. Este nevoie să dăm un răspuns real, măsurabil, verificabil și adevărat. Al doilea motiv: avem un nou Guvern și e important să găsim calea prin care această nouă echipă va îndeplini până în 2020 programul de guvernare. Al treilea motiv: cu toții vedem că dezbaterile din spațiul public au căpătat o violență extremă care blochează evoluția dialogului despre drepturi, valori și libertăți, care sufocă societatea și o dezbină. Această situație o știm cu toții, este consecința unei lupte, uneori vizibile, alteori nu, între forțele democratice care au câștigat și care vor să exercite în mod legitim puterea și oameni și instituții care se substituie democrației. La nivelul clasei politice, al presei, al societății civile, al mediului de afaceri, al câtorva instituții publice și, într-o oarecare măsură, a unei părți din publicul românesc este o atmosferă deteriorată de ură, de suspiciune și de conflict. În cazul legilor justiției, acest conflict se duce între noi, care vrem să aducem legislația în normalitatea secolului XXI, și adversarii noștri, care doresc să păstreze rețelele ilegale de putere, între noi, care vrem să modificăm niște legi care uzurpă drepturi și libertăți fundamentale, și cei care vor să continue aceste abuzuri. Astăzi, trebuie să ne convingem dacă vrem să mergem înainte cu acest proces. Eu vreau fără ezitare! Al patrulea motiv: vreau să stabilim azi niște direcții clare de acțiune pentru a reuni România, pentru o dezvoltare pe termen lung și pentru a decide prioritățile acestei țări. Al cincilea motiv: pentru a avea în conducerea partidului o reprezentare echilibrată a tuturor regiunilor din România și o reprezentare paritară între femei și bărbați. Ca să mai și glumim, le-am spus colegilor mei să mă ia în serios de câte ori propun ceva la congrese și se adoptă, că eu mă țin de cuvânt: le-am spus acum ceva timp că voi susține cât mai multe femei în funcții de conducere și probabil că la un alt Congres o să discutăm de drepturile bărbaților de a prinde măcar 30% din locuri de conducere din partid. Vă anunț pe toți în mod oficial că eu de săptămâna viitoare vreau să înființez Organizația Bărbaților din PSD. Haideți cât mai repede, că nu se știe! Al șaselea motiv: pentru a spune apăsat ideile în care credem cu tărie și pentru a spune apăsat cum vedem noi România. Al șaptelea motiv: pentru a ne încărca cu încredere și curaj unii de la alții. Al optulea motiv: pentru a spune ce înseamnă pentru noi Centenarul Marii Uniri și ce facem pentru acest lucru. O să vedeți astăzi prezentate o sută de obiective pentru România. Stimați colegi, înainte de Marea Unire din 1918, clasa politică și societatea, chiar dacă și atunci erau răvășite de suferința de după război, au știut să treacă peste dezbinare, peste ură și peste conflict. Acum o sută de ani au înțeles că o țară nu are dreptul să rateze un moment de grație, că trebuie să-și înțeleagă destinul și că trebuie să-și făurească viitorul cu toată energia cetățenilor ei. Astăzi, la un secol de la acele evenimente, ne aflăm într-un blocaj triplu: de viziune, de acțiune și de voință. Oameni buni, e momentul să rupem acest blocaj, să ne găsim resursele de inteligență, resursele de voință și să redăm acestei națiuni pofta de istorie, dorința de modernizare, nerăbdarea de a merge înainte cu pași mari, nu cu șovăieli. Este o ocazie pe care nu trebuie s-o pierdem, e un prilej mai mult decât simbolic, încărcat de emoție, de învățături, dar și de speranță. Sunt oameni care, poate, nu se exprimă, dar eu sunt absolut convins că cea mai mare parte a românilor își pun mari speranțe în acest an centenar, își pun mari speranțe în ceea ce se poate începe, în ceea ce se poate construi în acest an. Și ei știu, și noi știm și trebuie să înțelegem că istoria ne trage de mânecă și ar fi bine să nu stăm cu mâinile încrucișate, altminteri vom rămâne îngropați în micul nostru război politic de la știrile de seară. De aici pornește nevoia noastră, nevoia PSD de a defini urgent politica de viziune națională, de clarificare a suveranității, a aspirațiilor europene, a aspirațiilor nord-atlantice, dorința de a clarifica direcțiile de dezvoltare și modernizare ale acestei țări, în acord cu potențialul și tradițiile ei.

Haideți să începem să spunem niște adevăruri: România este un stat suveran, așa scrie în Constituție și aș vrea să nu uităm niciodată acest lucru. În schimb, atunci când oameni politici, șefi de instituții, voci cunoscute ale societății își sabotează cu bună știință țara prin declarații anti-românești, prin acțiuni servile îndreptate împotriva intereselor noastre globale și naționale, în aceste situații pierdem suveranitate, pierdem independență, pierdem demnitate, pierdem respect și nu câștigăm nimic în schimb. Defăimarea propriei țări prin minciună este o faptă foarte gravă care expune România la multe riscuri, care expune România la sancțiuni, la întârzieri și la a pierde unele avantaje. Atacul asupra propriei țări este o insultă la adresa tuturor românilor și trebuie să înceteze. Suveranitatea României este mai prețioasă decât orice luptă internă pentru putere, decât orice mic interes local și de aceea este nevoie s-o protejăm și o vom proteja prin legi explicite, dezbătute și votate în Parlament. Cu un respect foarte sincer, cu un respect profund îndatorat față de statele occidentale care au contribuit și care contribuie la modernizarea noastră ca națiune, ca economie, ca societate și ca stat, afirm că desenul suveranității noastre naționale trebuie făcut în România, nu în afara țării. Noi, ca nație, vom fi respectați dacă nu vom confunda bunele relații cu servilismul și nu vreau să facem acest lucru.

Vreau să vă spun acum câteva cuvinte despre câteva obiective importante: un capitol major al politicii noastre naționale, a politicii PSD, este reconstrucția capitalului uman. Între 2007 și 2014, când politica își vedea de luptele ei oarbe, din România au plecat milioane de români. Este cea mai costisitoare pierdere suferită de acest stat, de țara noastră, de economie și de societate în ansamblul ei. Este o pierdere pe care noi, prin programul de guvernare, am început doar s-o limităm prin creșterea veniturilor populației, dar, stimați colegi, fără un efort conjugat, fără un efort național, fără un program de repatriere substanțială, fără o ofertă socială convingătoare și fără un pachet de legi dedicat, compatrioții noștri nu se vor opri și nici nu se vor întoarce. Tocmai de aceea, PSD va iniția în regim de urgență aceste măsuri și acțiuni. România are nevoie în următorii zece ani pentru nivelul și ritmul de dezvoltare pe care-l prognozăm de cel puțin jumătate din forța de muncă plecată, din inteligența pierdută. Avem nevoie pentru ca această țară să-și poată urma ritmul de dezvoltare, așa cum noi l-am prevăzut. Un alt exemplu despre care am văzut că nu prea se vorbește mult: demografia: dacă privim spre viitoarele generații, este vital ca statul român să încurajeze natalitatea într-o formă concretă și programatică. Demografia are nevoie de politici clare, de politici dedicate și, mai mult ca niciodată, România are nevoie de copii, are nevoie de mame și de tați, iar pentru acest lucru statul român este obligat să ofere condiții generoase de stimulare a natalității. Creșterea populației este o problemă pe care toate statele dezvoltate, toate statele civilizate o abordează cu măsuri concrete, cu prime sociale și economice. Vom lansa un program de încurajare a natalității care să dea curaj și garanție viitorilor părinți. Să nu uităm că România este țara copiilor noștri și pentru acest lucru trebuie să facem tot ce e nevoie.

Capitalul românesc: e un adevăr că este nevoie să protejăm, să încurajăm și să respectăm cu adevărat capitalul privat românesc. An de an, lună de lună, zi de zi, capitalul românesc pierde o luptă inegală cu capitalul străin aici, la noi, în România, nematurizat, neconsolidat, vânat de politica de taxe a ultimilor 20 de ani, discriminat la licitațiile de stat, speriat de instituțiile de anchetă, capitalul românesc este incapabil să construiască o contrapondere locală stabilă și loială în fața capitalului speculativ, mobil și greu taxabil cu origini în afara țării. Legislația economică și practicile instituțiilor de control care au permis discriminarea capitalului românesc trebuie și va fi modificată rapid, așa încât bănci și mari companii cu capital majoritar românesc să nu mai fie o raritate și pentru acest lucru trebuie să lucrăm cu toții, stimați colegi!

Un alt capitol important al politicii noastre se referă la recuperarea esenței democratice a societății, drepturile și libertățile cetățenești încălcate ani la rând prin nesocotirea Constituției – mă refer aici doar la supravegherea ilegală a cetățenilor acestei țări făcută în afara legii prin instituții de forță care nu au avut și nu au acest drept – trebuie restaurate. La fel, mecanismele de control ale instituțiilor de forță care s-au dovedit în repetate rânduri prea aproape de abuz și prea departe de lege și Constituție trebuie revizuite. Dezvăluirile apărute în ultimii ani, în ultimele luni, în ultimele săptămâni în presă și în comisiile parlamentare de anchetă au arătat modul ilegal și nelegitim prin care instituții nedemocratice s-au substituit celor democratice. Am aflat cu toții că statul paralel a infiltrat nu numai clasa politică, ci și media, și societatea civilă, și mediul de afaceri, în așa fel încât astăzi e greu de înțeles, când te uiți la televizor, care dintre vocile care strigă în public este adevărată sau falsă și trebuie să înțelegem încă o dată că dezbaterea pe legile justiției și dezbaterea viitoare pe modificarea codurilor penale a ajuns la acest nivel de adversitate tocmai din aceste cauze: pentru că în spatele celor care doresc să nu se întâmple această modificare, care se opun oricărei modificări raționale, stau beneficiarii sistemului ilegal de putere. Vreau să vă spun ceva, stimați colegi: această dezbatere își va continua cursul, această dezbatere va fi dusă până la capăt, până la aprobare. Este un pas de modernizare al societății și vom merge înainte, cu o deschidere fără precedent către transparență, parcurgând absolut toate etapele constituționale și toate procedurile parlamentare. Reforma legilor justiției și a codurilor penale va continua după un calendar strict, respectând experiența europeană.

Să continuăm: în paralel, PSD va iniția procesul de reașezare constituțională și funcțională a instituțiilor nedemocratice care acum ceva timp, sper doar acum ceva timp, și-au uitat rostul și locul în societate. Legile de funcționare a serviciilor secrete vor fi actualizate după standardele de transparență și proporționalitate a omoloagelor europene. Comisiile parlamentare de anchetă își vor finaliza concluziile în cel mai scurt timp posibil, iar concluziile lor vor fi fructificate atât judiciar, acolo unde va fi cazul și sunt convins că va fi cazul, cât și prin îmbunătățirea cadrului legislativ privind drepturile și libertățile fundamentale ale românilor.

Oameni buni, trebuie să vrem și să ne propunem ca cetățenii acestei țări să nu mai fie supravegheați ilegal și să nu mai fie arestați fără motiv! Atunci când spunem stat de drept, să spunem domnia legii, pentru că așa se traduce „the rule of law”, cum ne spune toată lumea, regula legii, domnia legii, nu domnia unor instituții, nu domnia unor șefi, iar când spunem că nimeni nu e mai presus de lege, să avem credința, să avem siguranța că nu vom fi luați în râs de un alt Portocală sau de șefii lui și aici le cer tuturor colegilor de partid, tuturor parlamentarilor noștri să înțeleagă dimensiunea acestor obiective majore, să înțeleagă că atingerea acestor obiective este mai importantă decât orice mic proiect politic și nu mai vreau ca niciunul dintre ei să folosească aceste obiective într-un plan personal. Ele trebuie duse la capăt, nu folosite pentru a-și crește imaginea unul sau altul, mai ales unii care nici măcar nu vin să le voteze.

Doar câteva cuvinte despre domeniul apărării, e vast, dar vreau să spun doar câteva cuvinte: politica noastră națională de apărare cuprinde respectarea cu onoare și cu rigoare a tuturor angajamentelor militare luate în fața partenerilor noștri, dar vreau să spunem cu tărie și vreau să spunem azi, la Congres, pentru că toți vorbesc despre acest lucru și fiecare când mai merge prin alte țări se laudă cu ce-am decis noi și cu ce-am făcut noi. Vreau să vă spun că noi am hotărât, nu altcineva, și am realizat alocarea a 2% din Produsul Intern Brut pentru industria de apărare și pentru apărare. Este un angajament îndeplinit și anul trecut, va fi îndeplinit și în acest an, și în anii următori, dar începând cu 2017, începând cu 2018, noi nu vrem ca acești 2% să plece din țară, noi vrem ca cea mai mare parte a echipamentelor militare să se producă aici, în România și în acest sens așa au început să se încheie contractele, pentru că aici vorbim de miliarde de euro din banii publici.

Câteva cuvinte despre relațiile externe: perspectiva noastră națională asupra politicii externe completează fără niciun fel de probleme liniile care sunt deja cunoscute. În plus, vom întări Parteneriatul Strategic cu Statele Unite, dezvoltând puternic și componenta economică. Avem un parteneriat foarte bun în domeniul de apărare, dar eu cred că această țară, România, are dreptul să beneficieze și de o componentă economică a acestui parteneriat. Noi ne-am respectat toate angajamentele militare, vrem să avem și beneficii economice. Vrem, de asemenea, să construim relații speciale în domeniul economic și în industria de apărare cu Germania, Franța și Marea Britanie. Odată pentru totdeauna, trebuie să abordăm cu curaj, cu pragmatism și cu continuitate uriașul potențial de dezvoltare pe care-l avem într-o relație de cooperare cu China. Absolut toate țările doresc să aibă relații comerciale, economice și au început să aibă și la noi, pentru că unii sau alții interpretează ei într-un fel sau altul, în condițiile în care există deschidere foarte mare din acea parte, au fost tot felul de șovăieli și ezitări. Vreau să nu mai avem aceste ezitări nici noi, în coaliție, nici Guvernul României. Regiunea noastră, țările din jurul nostru, cooperarea cu aceste țări are un potențial de care s-a vorbit prea puțin până acum. Din acest motiv, am avut discuții în ultimele luni și vreau să întărim și să construim un sistem de cooperare economică și nu numai cu Bulgaria, Serbia, Ungaria și Republica Moldova. Vreau să folosim cu inteligență deschiderea din ce în ce mai mare pe care statul Israel o are față de România și în acest context îl rog pe ministrul de Externe ca foarte rapid să transmită prim-ministrului și președintelui României propunerea pentru ambasador în Israel din partea României. Este inadmisibil să stăm mai mult de un an de zile fără ambasador în această țară foarte importantă. Am spus că menținem toate coordonatele europene, coordonatele nord-atlantice, parteneriatele strategice, dar vrem o dimensiune economică și în activitatea diplomatică, vreau ca întreaga rețea a ambasadorilor, consulilor, atașaților comerciali să se orienteze și către obiective măsurabile economic. Vrem o cuantificare a performanței externe nu doar prin contacte politice, nu doar prin organizarea unor vizite a unor oficialități române în țările respective, ci și prin contracte semnate, prin deschiderea de piețe noi și de noi rute comerciale. Diplomația reprezintă o corporație externă prezentă în peste o sută de țări cu un potențial uriaș. Eu zic că a venit vremea să ne ocupăm serios prin Ministerul de Externe, prin Ministerele Economiei și prin Ministerul Comerțului și prin întreaga noastră rețea diplomatică de redeschiderea piețelor pierdute de România după 1990 pe continentul asiatic și african, în Orientul Apropiat și Mijlociu. Hai să recuperăm tot ceea ce ne-au luat alții, hai să recuperăm toate piețele pe care le-am avut și care ne doresc în continuare! În acest context, eu le solicit foarte ferm ministrului de Externe și ministrului Comerțului să prezinte în fața premierului și a coaliției de guvernare o analiză pe fiecare șef de misiune în parte și pe fiecare consul și atașat comercial din care să vedem și noi ce avantaje măsurabile și cuantificabile a avut statul român din activitatea fiecăruia. Am un respect deosebit pentru corpul diplomatic, dar aș vrea să vedem și noi, totuși, această țară ce avantaje a avut de pe urma muncii acestor oameni.

O atenție specială vreau să o acordăm relațiilor cu Republica Moldova. Vreau să intensificăm sprijinul acordat de până acum printr-o susținere fermă pentru apropierea față de Uniunea Europeană și pentru apropierea față de România. Sigur că vrem să-i ajutăm să se integreze în Uniunea Europeană, dar nu cumva vrem să-i ajutăm să se apropie și de noi, de români, de frații lor, de România? Vom dezvolta relațiile economice și sociale, obiectivele pe care le-a prezentat și domnul vicepreședinte mai devreme sunt pe masa Guvernului și, din câte știu, sunt în curs de aprobare, în diverse domenii. Vreau doar să spun că avem în vedere să discutăm în coaliție și să transmitem Guvernului despre posibilitatea acordării unui sprijin financiar în această vară pentru categorii sociale cu venituri mici și foarte mici din Republica Moldova. Sper să găsească o soluție Guvernul pentru acest lucru.

Să vorbim puțin despre venituri: cu toții știm că guvernarea PSD a adus o schimbare majoră în societatea românească în relația cu investitorii străini. Aduceți-vă aminte că până acum ceva timp cea mai la modă ofertă de atunci era „veniți în România, sunt salarii mici, investiți, că românii se mulțumesc cu bani puțini”. A fost cea mai păguboasă ofertă, pentru că tinerii noștri au plecat din România să lucreze în alte țări pe salarii bune, contribuind la dezvoltarea acestor țări, iar celelalte state europene au fost foarte bucuroase, pentru că au beneficiat de forță de muncă calificată. Așa cum am spus în campania electorală, acest lucru continuă să se schimbe. Am majorat salariul minim pe economie și vom continua să-l majorăm, vom continua să creștem în anii următori și pensiile, salariile mărite în sistemul public generează și salarii mărite în sistemul privat. De la obiectivul politic „mai multe locuri de muncă” am trecut la „mai multe locuri de muncă bine plătite”. Nu mai spunem doar pensii mai mari, spunem salarii mai mari, ca să se poată plăti pensii mai mari și de la sprijinirea, pur și simplu, a celor cu dificultăți am trecut la stimularea celor activi care pot produce venituri pentru a putea susține cazurile sociale. Din 2015, de la ultimul Congres, PSD s-a transformat ca partid și va continua să se transforme. S-a venit cu o nouă ofertă politică, PSD a devenit principalul partid politic care susține salariații, care susține forța activă ce generează creștere economică. Dar nu este destul să ne preocupe doar salariile, trebuie să ne gândim și la pensii, pentru că o pensie decentă pentru pensionarii de azi este o garanție pentru salariați, adică pentru pensionarii de mâine, că vor avea și ei o pensie bună, o pensie mare, o pensie care să le asigure un trai decent. De asemenea, nu e suficient să ne intereseze doar cei care muncesc azi și să nu fim preocupați de generațiile viitoare. Copiii de azi vor plăti pensiile celor care muncesc astăzi și de aceea trebuie să avem un sistem de educație eficient care să producă o forță de muncă bine calificată. Este una dintre direcțiile politicii noastre, o pensie decentă pentru cei care au muncit ieri, un salariu decent pentru cei care muncesc astăzi și o educație bună pentru cei care vor munci mâine. Când am preluat guvernarea, puterea de cumpărare a românilor era 58% din media europeană. După un an de guvernare, puterea de cumpărare a crescut la 62%, iar până la finalul mandatului din 2020 propunerea noastră este să ajungem la 70%. După primul an de guvernare, numărul medicilor care își depun dosarele pentru a pleca din țară a scăzut cu 70%, așadar, medicii buni încep să rămână aici și să îngrijească pacienții români. PSD este și va rămâne principalul partid care face justiție socială pentru cei care muncesc, pentru cei care pun economia în mișcare și contribuie activ la dezvoltarea României.

Vreau acum să vă vorbesc despre un proiect: tinerilor cred că o să le placă, proiectul „Growth”, „Creștem România Reunită”. Doar creșterea salariilor nu este doar o condiție suficientă pentru reunirea României. Susținerea forței active din societate înseamnă mult mai mult și avem un proiect mai amplu pentru români, proiectul „Growth” care, pe lângă creșterea veniturilor, are în vedere multe alte măsuri pentru români. Proiectul vizează, în ansamblu, viața celor care muncesc, îmbunătățirea condițiilor de muncă pentru salariați, facilități pentru deplasare la locul de muncă, deduceri pentru asigurări de sănătate private. Proiectul pe care îl lansăm astăzi are în vedere crearea unor condiții adecvate pentru creșterea copiilor celor care muncesc. Să înțelegem cu toții că societatea noastră s-a schimbat foarte mult, rolul femeii s-a diversificat, femeile lucrează la fel de mult și la fel de bine ca bărbații, câteodată mai bine, și în mod firesc încep să ocupe cât mai multe funcții de decizie și de conducere, iar noi în PSD începem să știm din ce în ce mai bine ce înseamnă femeile în politică și în funcțiile de conducere ale statului. Toate aceste schimbări profunde vin cu necesitatea unor noi politici publice, unor noi atitudini pe care vrem să le includem în acest proiect. Crearea unor condiții adecvate pentru creșterea copilului, grădinițe cu program prelungit, after-school în toate școlile din România și, tot în acest sens, asigurarea transportului pentru elevi nu doar în mediul rural, unde a fost alocată o flotă serioasă de microbuze și sper că va continua alocarea, dar și în mediul urban. Vedem cu toții că marile orașe din România sunt sufocate de traficul infernal și în special dimineața. În opinia noastră, un sistem de transport public separat al elevilor către școala lor poate reduce semnificativ problemele de trafic și va oferi mai mult timp părinților pentru a se pregăti pentru ziua de lucru. Ceea ce vă spun despre acest proiect nu sunt niște dorințe, va deveni un proiect încheiat, închegat, legiferat și finanțat. De asemenea, condiții excepționale de educație pentru elevi și studenți și venituri din ce în ce mai mari pentru dascăli, un pachet special de măsuri de sprijin pentru tinerii români care să-i ajute să-și îndeplinească cele trei dorințe fundamentale pe care le are de oriunde din această lume, să aibă un loc de muncă bine plătit și să-și poată deschide o afacere profitabilă, să-și poată permite o locuință doar a lui, să-și întemeieze o familie și să-și crească copii sănătoși, veseli și frumoși. De asemenea, acest proiect prevede drepturi pentru zile libere pentru părinții care-și duc copiii la consultații medicale, în afară de concediul medical prevăzut pentru perioade mai lungi în care copiii aflați în tratament medical trebuie însoțiți de unul dintre părinți. „Growth” trebuie să propună alternative pentru orarul ghișeelor după orele de lucru obișnuite, astfel încât să-i poată deservi pe cei care muncesc. Proiectul vizează, de asemenea, o reducere drastică a birocrației, astfel încât salariații să nu-și mai consume timpul liber la cozi interminabile de la terminațiile sistemului public. Cel care muncește cinstit, care muncește corect, din greu are dreptul și trebuie să i-l acordăm de a-și petrece timpul alături de familie, nu pe culoarele interminabile ale birocrației. Acest nou proiect are în vedere asigurarea unui concediu decent pentru fiecare salariat din România. În prezent, se acordă vouchere de vacanță pentru angajații din sectorul public, dar trebuie să venim cu soluții și pentru cei din sectorul privat și putem găsi formule stimulative pentru angajatorii din mediul privat pentru acordarea unor facilități de concediu pentru propriii salariați și, bineînțeles, venituri mai mari și măsuri de sprijin pentru pensionari.

Acest proiect este ceva la care mă gândesc de mult. L-am prezentat prima dată lui Mircea Geoană în 2009. N-a fost lăsat să câștige alegerile și n-am putut să-l punem în practică. Este, de fapt, un program care cuprinde și legiferează ce trebuie să facă statul român pentru fiecare cetățean din această țară din momentul în care se naște și până la sfârșitul vieții. În primii doi-trei ani de viață, la grădiniță, la școală, la liceu, la facultate, când ajunge părinte, începe să muncească, când își face concediile, când are nevoie de sistemul de sănătate, când se întâmplă să devină șomer, când își deschide o afacere sau oricând are nevoie de sprijin sau asistență, când relaționează cu sistemul public, când devine pensionar, din momentul în care se naște până când își încheie viața. Vreau să vă îndemn pe toți să lucrăm la acest program, nu mai este nicăieri în altă parte. Sunt multe măsuri și obiective ale noastre care pot face parte din acest program și vreau să ajungem în situația în care în România vedem pe instituții publice sau pe firme private această etichetă, să știm că acolo este un nivel ridicat de condiții pentru fiecare cetățean român. Vă îndemn pe toți să lucrăm la acest proiect pe care de săptămâna viitoare o să îl lansăm în lucru.

Dacă tot vorbim de proiecte, auzim mereu vorbindu-se în jurul nostru despre proiectul de țară. Toată lumea vorbește, presa, societatea civilă, comunitatea academică, cetățenii, partidele, președintele. Se vorbește despre proiectul de țară cu nemulțumire, cu dezamăgire și cu reproș. De fapt, se vorbește despre lipsa lui. Nu avem un proiect de țară, spun toți, nu avem un scop național căruia să ne dedicăm, un ideal care să ne liniștească, un obiectiv spre care să privim și pe care să ne dorim să-l atingem. Eu spun că nu căutăm bine. Proiectul de țară este ca adevărul, îl găsești acolo unde nici nu te gândești să-l cauți. Poate că umblăm cu el pe nas cum umblă bunicul cu ochelarii până ajunge în fața oglinzii! România s-a integrat în comunitatea europeană, s-a integrat și în comunitatea nord-atlantică și a făcut-o cu succes, dar a uitat să se integreze în ea însăși. România a uitat de sine. Se pare că a uitat cine este, se pare că a uitat ce reprezintă și ce poate. Ceea ce cred eu că-i lipsește astăzi României și nouă tuturor nu este neapărat proiectul de țară, ci abordarea frontală, curajul de a ne privi în față și de a spune că așa nu mai merge, îndrăzneala să recunoaștem că ne mișcăm prea încet. Distanța față de statele dezvoltate este foarte mare și nu poate fi recuperată cu pași mici, cu șovăială sau cu răzgândiri, așa cum ne-am obișnuit. Dacă cumva este ascuns pe undeva un proiect de țară, trebuie să înțelegem că nu este un slogan, nu este un concept, ceva nedefinit, proiectul de țară înseamnă acțiune, înseamnă mișcare accelerată, dezvoltare în forță, salt, energie și voință puse într-o perspectivă și, în același timp, este nevoie de o planificare riguroasă pe termen lung pentru dezvoltarea unor domenii de maxim randament. Acest program trebuie să fie derulat în ritm susținut, continuu, fără poticniri și fără întreruperi. Acest program de dezvoltare trebuie să fie mai presus de lupta politică și mai presus de interesele chiar și ale celor care guvernează. Condiția ca el să funcționeze este consensul politic asupra lui. În lunile care urmează, principiile și etapele lui vor face obiectul dezbaterilor publice, dezbaterilor academice, în așa fel încât să primească toate corecțiile și adăugirile necesare. În viziunea mea – nu este numai a mea – și a tuturor colegilor cu care am lucrat sunt cel puțin șase domenii prioritare în România, prin resursele ei imediate și specifice, prin care își poate maximiza dezvoltarea, și anume infrastructură, agricultură, energie și resurse naturale, educație, sănătate și IT. Fiecare domeniu reprezintă oportunități de creștere economică majoră, de creștere a calității vieții într-o măsură mai mare decât altele.

Investițiile în infrastructura rutieră și feroviară, de exemplu, s-a vorbit mult până acum și s-a făcut puțin: e clar că trebuie schimbat ceva și e clar că nu putem să mergem în acest ritm. România are o singură soluție, o singură șansă, să regândească total ritmul de dezvoltare a infrastructurii. Nu putem continua în aceeași manieră, nu putem continua în sistemul clasic, în ritmul clasic. Suntem o țară cu decalaje mult prea mari față de Occident. Economiile avansate spre care ne uităm cu jind și cu invidie câteodată și cu admirație au ajuns la nivelul de azi printr-o muncă de un secol și jumătate, dar și printr-un cumul de condiții de care nu mai putem beneficia, nu putem beneficia de instrumentele pe care istoria le îngăduia atunci, protecționism vamal, ajutor de stat nelimitat și deficit indiferent cât de mare. România are nevoie rapid de o infuzie uriașă de capital care să ne permită un salt investițional în infrastructură pe termen scurt, dacă vrem ca această țară să aibă autostrăzi în timpul vieții noastre. În afară de obiectivele stabilite deja pe Masterplanul de transport, eu vă propun să ducem la capăt discuțiile deja începute, să legăm Bucureștiul cu autostrăzi și cu cale ferată de mare viteză de Sofia, Belgrad, Budapesta și Chișinău. Pentru aceste proiecte există și dorință, există și acceptabilitate și se pare că poate exista și finanțare. Trebuie doar curaj. De asemenea, Aeroportul Otopeni și Portul Constanța trebuie să fie supuse unui proces intens de modernizare și extindere, chiar dacă o anumită țară care are un port dezvoltat se va supăra. Portul Constanța trebuie să devină principala poartă de intrare în Europa comercială.

Agricultura este al doilea domeniu strategic și reprezintă pentru România nu doar un uriaș potențial de creștere, dar și un mare as în mâneca noastră. O politică agrară bine coordonată, cu subvenții puternice și acordate la timp, o politică gândită pe termen lung poate face din România unul dintre cei mai importanți furnizori de produse alimentare și agroalimentare nu numai pentru Europa, dar și pentru zone care, culmea!, ne cer de ani de zile acest lucru. Sper ca într-o perioadă foarte scurtă să legiferăm înființarea acelei Case de Comerț Românești, instituție de stat care să coordoneze importul și exportul de produse alimentare și agroalimentare, dar, totodată, trebuie să ne gândim serios la revizuirea legislației în domeniul vânzării terenurilor agricole, în așa fel încât capitalul agricol să rămână și să revină în majoritatea lui în proprietatea cetățenilor români.

Un alt motor puternic al economiei este domeniul resurselor și energiei, al treilea domeniu strategic. Aici, România deține un avantaj net în comparație cu cele mai multe state europene în ceea ce privește rezervele naturale de petrol, gaze, metale, cărbune, ape minerale. Acestor bogății li se adaugă bogăția bazinului hidrografic. Suntem țara cu cel mai bun profil hidroenergetic, termoenergetic și avem o mare perspectivă pentru energia verde. Investind în industria energiei și resurselor, lansând programul de redeschidere a minelor cu operabilitate ecologică, în principal a minelor de cărbune din bazinele industriale, investind în companiile energetice din regiune, realizând interconectarea energetică cu Serbia, Ungaria, Bulgaria și Republica Moldova, construind reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, dar și hidrocentralele și termocentralele pentru care există deja discuții avansate cu investitorii interesați, România își va consolida rapid independența energetică și va deveni exportator de resurse și energie în toată Europa de Est și va deveni o țară total independentă energetic în 2040. Aici vreau să spun câteva lucruri, pentru că s-a discutat în spațiul public, despre investițiile în extracția de petrol și gaze din Marea Neagră, unde se întâmplă aceste lucruri. Vreau să spun foarte deschis că susținem cu toată tăria aceste investiții, suntem dispuși să acordăm facilități serioase, dar vreau ca după aceste investiții România să aibă un beneficiu important, vreau să existe un echilibru și un raport corect între ceea ce câștigă investitorii și ceea ce câștigă statul român. Nu vrem să punem condiții de neîndeplinit, dar nici nu putem fi în situația în care 30-40 de ani, cât durează o astfel de exploatare, statul român să câștige aproape nimic. Eu cred că există deschidere, există înțelepciune și din partea reprezentanților Guvernului, și din partea reprezentanților investitorilor să se găsească acest raport care e corect, pentru că nu e vorba de o investiție de un an, de o exploatare de cinci ani, este vorba de zeci de ani de-aici înainte și de celelalte exploatări care vor veni și România nu poate fi amanetată în acest fel.

Al patrulea domeniu, educația, este de departe, în opinia mea, cel mai rentabil. Educația depășește ca impact asupra dezvoltării orice altă activitate economică sau socială. Are nevoie disperată această țară să recupereze cele aproape trei decenii în care reforma educației n-a reușit. Nu trebuie să ocolim realitatea și nici nu trebuie să ne lăsăm păcăliți de declarațiile politice. România nu și-a reușit proiectul de educație, în primul rând, pentru că l-a fragmentat politic. N-am știut să ducem la capăt un proiect solid, unitar, inspirat din exemplul statelor care au reușit. Unii au preferat să blocheze, să schimbe, să întoarcă, să experimenteze de fiecare dată când s-a schimbat guvernarea. Asumându-ne acest lucru, trebuie să înțelegem că educația are nevoie de mult mai mulți bani și că banii investiți în educație reprezintă cea mai bună investiție a unui stat civilizat. Pierderea inteligențelor școlare și universitare trebuie oprită printr-un program ambițios de renaștere a învățământului românesc și de cuplare a lui la metodele și standardele occidentale de succes. Vrem să realizăm, printre altele, un proiect universitar de elită, un proiect pilot importat din marile universități de top, o universitate care să fixeze o ștachetă occidentală în învățământul intern și care să păstreze în țară cât mai mult din elitele care au tendința să plece.

Al cincilea domeniu strategic, sănătatea: sănătatea exprimă grija și respectul arătat de stat tuturor cetățenilor săi. Fără o politică de sănătate solidă, construită strategic, o națiune nu poate să aibă încredere în destinul fizic și moral. În perspectiva programului de dezvoltare pe termen lung, România este obligată să construiască o infrastructură de sănătate puternică, să îmbunătățească radical veniturile din sănătate, veniturile personalului medical și nemedical, să ridice standardele sistemului public de sănătate și să încurajeze fiscal și legislativ investițiile private în domeniul sănătății. Primii pași au fost deja făcuți de noi, dar trebuie să continue.

Al șaselea domeniu strategic pe care-l avem în vedere este industria IT: în 2040, România va deveni principalul centru tehnologic IT din Europa Centrală și de Est. Prin politicile publice adoptate până acum, facilități acordate programatorilor, scutirea de impozit pe zece ani pentru centrele de cercetare-dezvoltare, schemele de ajutor de stat pentru IT, creșterea numărului de locuri în învățământul de profil, ponderea sectorului IT în PIB a fost în 2017 cu 5,1% mai mult decât agricultura. Sectorul IT a generat o valoare brută adăugată în 2017 de peste 10 miliarde de euro. Digitalizarea și implementarea unor sisteme cloud pentru administrația publică, stimularea start-up-urilor de înaltă tehnologie și alte măsuri pot face ca ponderea sectorului IT în PIB să fie în 2040 de peste 12%. Să nu uităm că România are toate condițiile, toate șansele să devină într-un timp relativ scurt un hub regional în domeniul IT în această regiune.

Stimați colegi, cele șase domenii strategice identificate până acum vor face parte dintr-un program de dezvoltare a României pe termen lung care are ambiția de a scoate România din stagnare. Cele șase domenii considerate de mare potențial și de mare dezvoltare vor fi evaluate de specialiști. Noi vom pune acest proiect în dezbaterea unor grupuri de expertiză reprezentând mediul de afaceri, societatea civilă și capitalul privat. Apoi, cu adăugirile, completările, cu corecțiile făcute, proiectul va fi discutat cu toate forțele politice și cu instituțiile interesate. Are nevoie pentru a putea să-și producă efecte pe termen lung de un pact politic pentru dezvoltarea României care să asigure continuitatea derulării lui indiferent cine vine la guvernare. Vreau, de asemenea, să spun că în final acest program va deveni proiect de lege și va fi adoptat în Parlament și va deveni lege. În afara lui, partidele, guvernele și partidul nostru pot implementa idei politice, economice, ideologia, ideile din domeniul social, dar fiecare dintre guvernele viitoare va avea obligația să-și ducă la îndeplinire cota-parte care-i revine din acest program de dezvoltare. Împărțit riguros în etape, acest program de dezvoltare strategică va fi pus sub supravegherea Consiliului de Programare Economică cu scopul de a preveni și elimina orice abatere, orice încetinire de ritm.

Dacă privim înainte și dacă vom reuși să impunem acest efort de accelerare a economiei și societății, în 2040 vom putea vorbi despre o Românie mult diferită față de România de azi. Vom fi a opta economie a Uniunii Europene, vom fi lider regional în Europa de Sud-Est, vom funcționa ca nod de infrastructură rutieră al comerțului dintre Orient și Occident, vom alimenta Europa cu mărfuri prin portul de la Marea Neagră, la concurență cu porturile din Marea Nordului, vom furniza energie și resurse petroliere statelor din jur și vom avea independență energetică totală.

Vreau să vă mai propun ceva: să ne punem ca obiectiv ca în 2023-2024 să putem trece la moneda euro. Pentru toate aceste planuri nu este suficient să ne bazăm doar pe noi. Avem nevoie de ideile tuturor, de implicarea tuturor celorlalți, avem nevoie de România reunită.

Dragii mei, constatăm că toții că în Anul Centenarului societatea românească este într-un punct critic. Intoleranța și lipsa de încredere în celălalt, in instituții și chiar în România au atins cote greu de imaginat. Ceea ce ar fi trebuit să fi fost o competiție politică s-a transformat într-o bătălie care și-a pierdut țelurile. Nu mai discutăm de competiție politică, de dispută politică, discutăm de o acțiune de anihilare a adversarului. Nu mai e interesat să obții realizarea unui proiect, să prezinți un proiect, să încerci să ai susținere pentru un proiect sau pentru un program, nici nu mai contează să-ți construiești cea mai bună argumentație. Obiectivul e dispariția celuilalt. Ați văzut foarte bine, atacul la persoană, denigrarea, calomnia, înjurăturile au devenit mijloace prin care opinia publică este bombardată în fiecare zi în scopul de a acoperi comunicarea pozitivă a Guvernului, ceea ce ar trebui să comunice Guvernul din măsurile pe care le adoptă în fiecare zi, conform programului de guvernare. Vedem bine că un discurs al urii a invadat televiziunile, mediul online și chiar și tribuna Parlamentului. Bănuiesc că ați văzut la ce s-a ajuns câteodată în Parlament. Se pare că un minim consens politic și social devine imposibil, iar speranța de a stabili înțelegeri transpartinice devine o himeră. Trebuie să înțelegem acest lucru, în Anul Centenarului societatea noastră este profund divizată și se pare că intoleranța elimină orice șansă de dialog social sau politic. Ca forță politică majoră, ca cel mai important partid din România, nu vreau să acceptăm această stare de lucruri. Știu că nu este ușor, știu că nu e simplu deloc, e greu, dar nu vreau să privim resemnați cum România se golește de oameni, cum instituțiile devin doar instrumente pentru orgoliul unor indivizi fără viziune și plini de ură și răutate, cum cele mai importante resurse colective se risipesc din cauza imposibilității de a comunica normal între noi. Cred că e datoria noastră ca încă o dată, poate ultima dată, să lansăm un apel sincer la reconciliere și dialog, să încercăm să trecem peste diferențe, să încercăm să uităm de momentele de conflict politic din trecut și să chemăm alături toate forțele politice, toate energiile societății pentru a ne regândi proiectul nostru de societate. Intrăm de anul viitor într-un nou secol pentru România întreagă, pentru România Mare și eu cred că suntem datori față de istorie și față de generațiile care vor veni după noi. Să nu uităm că atunci, acum o sută de ani, generațiile de atunci au găsit aceste resurse, această putere să treacă peste conflictele politice. Și-au dat seama că ele sunt mult prea mici față de obiectivul major. Vreau să lansăm de astăzi o discuție, o dezbatere, o idee despre construirea unui nou proiect de societate în România. Este un proiect de reflecție pe care îl inițiem astăzi, dar nu se va opri aici. Eu vă rog să participați la acest efort de a proiecta societatea noastră pentru următoarea sută de ani. Vreau să regândim un proiect și pentru dezvoltarea culturii noastre și transformarea ei în element identitar major.

Stimați colegi, am spus ce ne dorim și de-a lungul ultimilor doi ani am tot cerut, am tot stat cu mâna întinsă. Am avut colegi de-ai mei, camarazi, ziceau ei, care începuseră să mă acuze că am blat cu nu știu cine, cu Iohannis și cu sistemul. Probabil că de aceea îmi fac dosar după dosar. Dar încă mai cred cu ultimele resurse că această țară are nevoie de un dialog sincer, dar dacă apelul nostru nu va avea ecou, din varii motive, atunci sigur va avea ecou în mediul nostru, în rândul militanților, simpatizanților noștri, al alegătorilor, al intelectualilor progresiști și împreună cu ei vom purcede să realizăm acest nou proiect de societate. A regândi, a desena România viitorul secol poate să fie cel mai pragmatic și mai creativ obiectiv și cel mai frumos mod de celebrare a Centenarului și de recunoaștere a efortului pe care cei de dinaintea noastră l-au făcut acum o sută de ani.

Stimați colegi, astăzi vreau spre final să lansă și să aprobăm prin vot începerea dezbaterilor pentru cinci convenții naționale la care vor fi invitați să participe Președinția, Banca Națională a României, Academia Română, partidele politice, mediul universitar, sindicatele, patronatele și, nu în ultimul rând, societatea civilă, toți oamenii onești din această țară. Prima dintre ele, Convenția Națională pentru Adoptarea Monedei Euro până în 2024. Sunt păreri pro și contra față de acest proiect, admitem că există și riscuri și trebuie să le analizăm și să le prevenim cu atenție, dar să înțelegem bine, trebuie să privim cu curaj și să înțelegem că este un pas obligatoriu și singura șansă pentru ca România să se poată așeza la masa bogaților din Europa. Este un proiect de solidaritate națională. După aderarea la NATO, după aderarea la Uniunea Europeană, acesta este următorul pas natural pe care trebuie să-l facem. Știu că Guvernul va aproba în martie Comisia Națională de Fundamentare a Planului Național de Adoptare a Monedei Euro, în luna aprilie vor începe dezbaterile și vreau ca la 1 decembrie să putem propune întregii societăți un consens politic pentru stabilirea calendarului de aderare la zona euro. Haideți să avem această ambiție, ca atunci când vom deține președinția Consiliului Uniunii Europene să avem clar definit parcursul către euro. Vă spun la vot această Convenție!

A doua Convenție Națională pe care v-o propun, pentru președinția Consiliului Uniunii Europene, această Convenție se referă la prioritățile pe care trebuie să și le propună România pentru perioada în care va deține președinția Uniunii Europene. Stimați colegi, este o oportunitate majoră pe care trebuie să o fructificăm foarte bine și la maxim de potențial. Aici trebuie să lăsăm deoparte atacurile, răfuielile politice, politicile partizane de pe plan intern și să stabilim împreună care sunt proiectele majore pe care trebuie să le aibă România în vedere, dar și care sunt realizabile, pentru că nici nu vreau să ne gândim la zeci de obiective și să ne trezim la final că nu putem realiza niciunul. Printre alte priorități, de exemplu, una care are șanse de susținere și care e extrem de importantă pentru noi este repunerea pe agenda europeană a Strategiei Dunării, astfel încât să dezvoltăm transportul naval pe Dunăre și să exploatăm oportunitățile de turism pe acest traseu. Supun la vot această Convenție Națională!

A treia Convenție, Convenția Națională pentru Cultură pe care v-o propun conține, printre altele, asigurarea unui fond de un miliard de euro pe următorii șapte ani pentru proiectele majore în domeniul culturii care vor fi selectate în acest an. De ce avem nevoie de o Convenție Națională? Pentru că este important ce vom începe noi în acest an, în Anul Centenar, este important să începem niște obiective majore, strategice, deosebite pentru cultura românească și care să nu mai fie întrerupte în perioadele următoare sau să fie abandonate de guvernele care vor veni după noi, dacă vor veni, și ceea ce începem în acest an, și anume construcția de teatre, opere, săli de spectacol, trebuie să rămână moștenire pentru toate generațiile viitoare care vor sărbători an de an Marea Unire. Vă supun la vot Convenția Națională pentru Cultură!

A patra Convenție Națională, Convenția Națională pentru Egalitatea de Gen, România Paritară – mă uit la colegii mei, și eu sunt la fel de trist, asta-i viața! Egalitatea de șanse, de tratament între femei și bărbați este un principiu fundamental, stimați colegi, al drepturilor omului, transpus atât la nivel legislativ, cât și la nivelul politicilor publice. Hai să recunoaștem, este un concept de care s-a vorbit mult și încă se vorbește, dar s-a făcut puțin din cauza unor bariere de mentalitate, ca s-o spunem deschis. Respectarea și realizarea unei egalități de facto între femei și bărbați este un obiectiv ambițios al Partidului Social Democrat. Un pas important va fi făcut astăzi prin promovarea parității reprezentării politice a femeilor și bărbaților în conducerea centrală a partidului și vreau să fac o precizare. Să nu considere cineva că noi, prin ceea ce facem azi, acordăm vreun cadou femeilor. Nu e adevărat. Partidul va avea de câștigat pentru că în conducerea lui va fi mai mult echilibru, mai multă rigoare și mai multă armonie, deci noi, partidul, suntem cei care primim acest cadou. Sigur, nu știu unde se vor opri, dar deocamdată la paritate suntem bine, de aici încolo trebuie să ne organizăm. Decizia noastră de astăzi va pune o mare presiune în mediul politic românesc și pentru alte formațiuni politice care, sper, vor adopta această practică sau, dacă nu, vor trebui să explice de ce nu o adoptă, dar în același timp va stimula lansarea unor politici naționale în următoarele arii de intervenție: educație, piața muncii, participarea echilibrată a femeilor și bărbaților la procesul de decizie. Supun la vot această Convenție!

Cea de-a cincea Convenție Națională, România 2040, se referă la ceea ce v-am prezentat mai devreme, la toate acele politici de dezvoltare, la principalele linii de dezvoltare strategică ale României în următoarele două decenii. Este cel mai amplu program la care PSD a început să lucreze și care va fi lansat în dezbatere publică în următoarele luni și care sper să găsească cât mai mulți susținători și cât mai mulți doritori să participe la realizarea și completarea lui. Supun la vot această Convenție Națională!

Stimați colegi, am cam ajuns la final. V-am spus mereu că, indiferent câte atacuri și piedici vor fi puse în fața mea, eu nu voi renunța la ceea ce am stabilit împreună, la nimic din ceea ce am prezentat în campania electorală, pentru că atunci și eu, și dumneavoastră am primit încrederea a milioane de români. Am primit încrederea pentru că își doresc să se întâmple ceea ce le-am prezentat noi și atunci, indiferent de riscuri, indiferent de lovituri, cele mai dureroase sunt cele din interior, pentru că pe dușmani îi știi, îi vezi, dar o să trecem și peste cele din interior, indiferent de lovituri, eu vreau să merg în continuare fără ezitare pentru a îndeplini toate obiectivele din programul de guvernare pentru a închide odată cu abuzurile în această țară și pentru a ne recupera democrația. Vreau să știți că indiferent ce spun unul sau altul, avem șanse serioase – trebuie doar să nu avem ezitări. Dar, în același timp, vreau să știu dacă și dumneavoastră vreți acest lucru. Vreți să continuăm? Aveți curaj să rezistați la ceea ce se va întâmpla în continuare? Nu aveți ezitări? Vreți să mergem împreună?

Vă pun o ultimă întrebare, unii mi-au zis să n-o pun, alții mi-au zis s-o pun, până la urmă, suntem între noi: vreți să mai fiu în continuare președintele vostru? Atunci așa va fi!

Vreau acum să invit în scenă, lângă mine la pupitru, pe cineva pe care îl respect foarte mult, în care am foarte multă încredere, pe Viorica Dăncilă, un prim-ministru femeie, prima femeie premier a României, o doamnă respectată la Bruxelles, o doamnă care m-a făcut mândru că sunt coleg cu ea când am văzut ce atitudine are atunci când se întâlnește cu oficiali europeni, cu oficiali străini, o doamnă care înțelege că mai mult decât orice este important să fim respectați, mai mult decât orice este important demnitatea noastră națională și peste toate, în toate discuțiile, trebuie să avem un obiectiv foarte simplu: interesul nostru global și național!

Îți doresc succes în guvernare și succes astăzi!

Urmărește-ne pe Facebook YouTube Twitter

Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informații.ÎNCHIDE