27.03.2018

Citirea de către președintele PSD Liviu Dragnea a declaraţiei pentru celebrarea Unirii Basarabiei cu Ţara Mamă, România

PSD

La 27 martie 1918, Sfatul Țării, în calitate de organism suprem legislativ reprezentativ al Basarabiei, din care făceau parte reprezentanți ai populației române majoritare și ai minorităților etnice, constituit în concordanță cu normele democratice ale timpului, în condițiile disoluției Imperiului Țarist și ale desfășurării Primului Război Mondial, a dat expresie dorinței colective de unitate prin adoptarea Actului Unirii. Textul Actului Unirii votat de Sfatul Ţării la 27 martie 1918 cuprindea într-un singur paragraf sufletul și năzuințele de unire ale basarabenilor. „În numele poporului Basarabiei, Sfatul Țării declară: Republica Democratică Moldovenească Basarabia, în hotarele ei dinspre Prut, Nistru, Dunăre, Marea Neagră și vechile granițe cu Austria, ruptă de Rusia acum o sută și mai bine de ani din trupul vechii Moldove, în puterea dreptului istoric și a dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască soarta lor, de azi înainte și pentru totdeauna se unește cu mama sa România. Trăiască Unirea Basarabiei cu România de-a pururi și totdeauna!” Această decizie a fost recunoscută prin Tratatul de Pace de la Paris din 28 octombrie 1920 și a rămas în memoria colectivă ca o pagină luminoasă de istorie modernă scrisă de fiii Basarabiei, care s-au dedicat spiritului național, ca moment istoric de mare importanță pentru poporul român de pe cele două maluri ale Prutului. Prin revenirea Basarabiei la Țara Mamă, s-a înlăturat nedreptatea istorică de la 1812, când prin Tratatul de la București dintre Imperiul Otoman și Rusia Țaristă partea situată la răsărit de Prut a Principatului Moldovei a intrat în componența Imperiului Rusiei, formând Gubernia Basarabiei. Timp de 22 de ani, până la raptul teritorial impus de Uniunea Sovietică ca urmare a înțelegerilor secrete dintre Stalin și Hitler, cunoscut ca Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 28 septembrie 1939, Unirea cu România a ferit Basarabia de Războiul Civil Rus, de tragediile colectivizării și ale Gulagului, iar pe cetățenii români de pericolul pierderii identității naționale. Parlamentul României are datoria istorică să aducă un omagiu plin de recunoștință înaintașilor politici la 100 de ani de la declararea Unirii Basarabiei cu România.

Prin organizarea unei ședințe solemne a Camerelor reunite, în prezența unei delegații a Parlamentului și a Guvernului Republicii Moldova venită de la Chișinău pentru acest eveniment, sărbătorim Actul Unirii votat de Sfatul Țării la 27 martie 1918 și celebrăm momentul în care elitele politice din Basarabia și din Regat au dat curs năzuințelor naționale. Considerăm astăzi drept o misiune de onoare a actualei şi viitoarelor generaţii din stânga şi dreapta Prutului să cinstească cu pioşenie memoria generaţiei de la 1918 care a lucrat la constituirea României Mari.

Astfel, având în vedere că Parlamentul României a condamnat într-o declarație adoptată la 24 iunie 1991 Pactul Ribbentrop-Molotov ca fiind ab initio nul și neavenit, la 31 august 1989 Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat limba română ca limbă oficială a statului și a repus în drepturi alfabetul latin interzis de guvernul sovietic în timpul ocupației ca alfabet al limbii române scrise, la 10 martie 1990 locuitorii Republicii Moldova au putut vota în alegeri libere și corecte deputați pentru Consiliul Suprem, la 27 aprilie 1990 Consiliul Suprem al Republicii Moldova a reinstaurat steagul românesc ca însemn oficial al statului, la 23 iunie 1990 Consiliul Suprem al Republicii Moldova a declarat Republica Moldova drept stat suveran, la 1 ianuarie 2007 România a devenit membru al Uniunii Europene, iar la 27 iunie Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană, Parlamentul României, constituit în ședință solemnă la împlinirea a 100 de ani de la înfăptuirea Unirii Basarabiei cu Patria Mamă, astăzi, 27 martie 2018, consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state ca o continuare firească în procesul de dezvoltare şi afirmare a naţiunii române şi subliniem că acest act depinde de voinţa acestora şi declară că România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora.

Urmărește-ne pe Facebook YouTube Twitter

Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informații.ÎNCHIDE