04.09.2017

Discurs susţinut de premierul Mihai Tudose în cadrul "Orei premierului", în plenul Parlamentului

PSD

Am să răspund la unele dintre întrebările puse de colega noastră, dându-i răgaz să facă un studiu comparativ între realizările de la Transporturi din orice perioadă cu realizările din perioada domnului Orban și vedem cum ieșim.

Domnule președinte, stimați colegi, doamnelor și domnilor, chiar mulțumesc colegilor de la Partidul Național Liberal – o spun la modul cel mai serios – pentru oportunitatea acestei dezbateri. Niciodată nu este inoportun să vorbim despre starea economiei românești. Dacă o facem și cu sinceritate, cu atât mai bine! Este o oportunitate, contrar a ceea ce ar crede unii, și de fiecare dată când PSD a fost la guvernare a adus bunăstare și o economie solidă. Nu o spunem noi, o spun cifrele, doamna Turcan! Și nu cifrele de la PSD, ci cifrele de la organisme respectate interne și internaționale: creșterea economică de 5,8, cea mai mare din Uniunea Europeană, bănuiesc că nu o contestă nimeni. Dacă acest lucru spune că o economie nu merge, explicați dumneavoastră, vă rog frumos! Este cel mai bun indicator, deopotrivă al bunului mers al economiei reale, dar și al fezabilității politicilor economice promovate. Este evident că prevederile programului nostru de guvernare sunt în consens cu nevoile economiei românești. Economia românească își îmbunătățește eficacitatea și competitivitatea, ceea ce face ca dezvoltarea și creșterea economică ridicată să fie sustenabile. Creșterea economică asumată și anunțată în proiecția de buget pe acest an a fost de 5,2%, ne cerem scuze că o vom depăși și va fi o creștere economică mai mare. În luna iulie numai investițiile au fost de 2,4 miliarde de lei, dublul mediei lunare în primul semestru și cu 33% mai mari decât luna trecută, luna similară din anul trecut, când erați un pic la guvernare. Aceasta este o certitudine că investițiile publice vor contribui și în acest an la creșterea economică. Este de evidențiat și recordul de după criza investițiilor străine făcute în economia reală, în noi afaceri sau în dezvoltarea celor existente. Conform obiectivului pe care ni l-am asumat în programul de guvernare, creșterea economică începe să se resimtă cu adevărat în buzunarele românilor, în nivelul de trai. În această perioadă, câștigul mediu net în economie, ceea ce rămâne angajaților, s-a majorat cu 15% față de aceeași perioadă din 2016, câștigul salarial real cu 14,4%. Pensia medie de asigurări sociale de stat s-a majorat cu 15% față de aceeași perioadă a anului trecut. Sectorul privat a creat mai multe locuri de muncă. În ultimul semestru s-au creat 120 de mii de locuri de muncă. Cele mai multe locuri de muncă s-au creat în industrie, apoi în hoteluri, restaurante, construcții, dar și în comerț. Numărul șomerilor înregistrați a ajuns la cea mai mică cifră de după 1996. Producția industrială a înregistrat cea mai mare creștere după criză și una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, locul 2 după Estonia. În primele șase luni, creșterea producției industriale a fost de 8%, comparativ cu numai 1,3% în aceeași perioadă din 2016. Este de subliniat o importantă contribuție la creșterea producției industriale care se regăsește în cererea externă astăzi. Este un indicator al competitivității industriei românești.

După cum am evidențiat și se precizează și în programul de guvernare, acordăm o mare atenție performanței sectorului privat, iar rezultatele nu întârzie să apară în ceea ce privește eficiența și productivitatea. Majorarea producției industriale despre care am vorbit, cu 8%, s-a realizat în condițiile unei creșteri a productivității muncii cu 6,4%, reflectându-se și ea în competitivitate. Activitatea de comerț exterior s-a intensificat, exporturile destinate statelor Uniunii Europene s-au majorat cu 10%. Agricultura: ca urmare a măsurilor de sprijin al fermierilor deja implementate și a facilităților de utilizare a sistemului de irigații, în acest an am avut realizări record care vor începe să se vadă în următoarele luni și în indicatorii macroeconomici. Climatul economic favorabil și încrederea în programul de guvernare s-a reflectat direct și în demografia societăților: din nou, după 2014, înmatriculările de noi societăți depășesc ieșirile de pe piață.

Indicele de încredere în economia românească, calculat pe bază de sondaj de Comisia Europeană, s-a estimat în luna august la 104,9, mult peste nivelul din aceeași lună a anului 2014. Aceasta înseamnă o îmbunătățire a încrederii generale în economie care se va reflecta și în lunile următoare în dezvoltarea afacerilor și investiții străine. Tot legat de încredere, în luna octombrie România va găzdui cea mai mare misiune economică găzduită vreodată de România, cu peste 100 de firme americane. Avem un parteneriat strategic cu Statele Unite, care funcționează foarte bine pe zona strategică și militară, dar care trebuie consolidat și cu componentă economică. Eu cred că acele 100 de firme care vin în România sunt conștiente mai bine decât mulți dintre noi de ceea ce înseamnă România ca potențial de dezvoltare, ca oportunitate. Nu sunt aici să vă aduc aminte de o perioadă a unei guvernări trecute, ci pentru că ați solicitat niște date. V-am prezentat un tablou economic pe scurt, dar, cred, destul de convingător, pentru a spulbera orice îndoieli ale opoziției, fiindcă înțeleg că majoritatea românilor nu au aceste îndoieli.

Ați vorbit de buget: în ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare, se văd primele rezultate. În primele șapte luni ale acestui an, veniturile bugetului general consolidat, 141,2 miliarde de lei, reprezentând 17,3% din PIB, au fost cu 9% mai mari în termeni nominali față de aceeași perioadă a anului precedent. Acest lucru se datorează, evident, și eficientizării acțiunii ANAF, unei mai bune colectări și a programului de guvernare în general. Toată măsurile adoptate în plan bugetar și fiscal au ținut cont de angajamentele externe ale României și care privesc menținerea indicatorilor economici, inclusiv obiectivul asumat ca stat membru al Uniunii Europene de limitare a deficitului bugetar la 3%. Absorbția fondurilor europene, știți foarte bine, ne-am angajat în programul de guvernare la o cifră de 5,2 miliarde de euro. Prognoza este că o vom depăși dacă continuăm în ritmul acesta. Am deblocat toate unitățile, autoritățile de management. În ceea ce privește fondurile pentru agricultură, la începutul anului am fost campionii Europei, epuizând toate fondurile pe anul acesta în primele două luni. Este fără dubiu această situație.

S-a implementat deja programul Start-up Nation pentru stimularea înființării de întreprinderi mici și mijlocii și programul de susținere a internaționalizării operatorilor economici români, programul de dezvoltare a activității de comercializare a produselor și serviciilor din piață, programul național multianual de microindustrializare. S-au înființat agenții pentru întreprinderi mici și mijlocii pentru atragerea de investiții și promovarea exportului, care au un rol activ în implementarea programelor naționale ale Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat. S-a aprobat în Guvern proiectul legii prevenției care pune accentul asupra remedierii și educării contribuabilului, nu asupra măsurilor punitive. Avem în vedere, tot cu sprijinul dumneavoastră, al Parlamentului, nu prin ordonanță de Guvern, înființarea unei Case de Comerț a României, o companie de stat care să integreze produsele de la micii producători. Legea parteneriatului public privat, tot în Parlament, probabil până la sfârșitul acestei luni.

Aș mai menționa că pe lângă aceste măsuri avem în vedere și asigurarea forței de muncă necesare pentru locurile de muncă nou create, o mai bună corelare a curiculei educaționale cu nevoile actuale ale pieței de muncă. Proiectul legii bugetului de stat va fi elaborat și transmis în timp Parlamentului în luna noiembrie pentru a începe anul viitor cu bugetul aprobat.

Doamnelor și domnilor, pentru a răspunde la acest moment câtorva dintre întrebări, am să vă spun că deficitul la opt luni este de -0,77, față de asumatul de -2,95. Nu știu de unde ați scos cifrele, poate din altă țară. Datoria publică este de 37%, pe locul trei la premianți în Uniunea Europeană, marja maximă fiind de 60%. Pilonul II: am declarat cu toții că nu ne atingem de el, banii rămân acolo. Manualele de clasa a 5-a, mă bucur că aveți o îngrijorare: o parte dintre nebuniile pe care este obligat acum Ministerul Educației să le implementeze au fost stabilite anul trecut, inclusiv cele cu manualul de sport. Vă mulțumim și pe această cale pentru acest lucru! O comparație cu anul trecut este sublimă, acum vorbiți de manual de clasa a 5-a, anul trecut nu vorbeați de niciun manual, fiindcă nu era gata niciunul! Dar nu v-am auzit. Comparația cu Orban este inutilă, fiindcă nu poți să compari ceva cu zero. N-am mers niciunul dintre noi pe autostrada Orban! Nu știu de ce, dar n-am găsit-o. Plângeți pe tema celor care pleacă din țară, ați folosit o cifră, 200 de mii. Este corectă. De fapt, e vorba de mai mult de 200 de mii, este cifra celor care au plecat anul trecut, doamna Raluca Turcan, pe guvernarea Cioloș!


 

Mulțumesc domnule președinte, stimați colegi, în ceea ce privește anumite întrebări rostite de persoane fără nume, să spui despre dorința statului român de a colecta integral TVA că acesta este un jaf asupra firmelor, adică dorința statului de a-și lua banii care îi revin este un jaf, iertați-mă, poate trebuie să vorbim, într-adevăr, într-o altă limbă străină. Eu înțeleg că nu sunt campionul dicției, înțeleg că sunt colegi care nu știu turcește, cerându-mi scuze minorității turce. Sunt articole publicate în limba engleză, în schimb, dacă ajută pe cineva, în „Financial Times”. Pot fi citite în engleză și traduse apoi din turcă în română. Anul trecut au lipsit de la colectarea din TVA declarat opt miliarde, echivalentul celor opt spitale regionale, ca și anul acesta. Iertați-ne dacă dorim ca statul să își ia banii care sunt ai lui de la niște privați, nu cei 75% care își îndeplinesc obligațiile fiscale față de stat, și le mulțumesc pe această cale, ci de la cei 25%, care pur și simplu fug cu banii statului. Despre gradul de absorbție a unor fonduri, un coleg fără nume, care tot dădea din mânuțe pe aici, cifra exactă până acum, pe fondurile pomenite, este de 2,9 miliarde versus 0,6. Este drept că guvernul trecut a fost un campion absolut – negativ. Tot începea cu zero virgulă. E în regulă! Ca să închidem odată discuția despre pilonul II, nu, nu îl naționalizăm. Ultima naționalizare a fost făcută de cineva care eu știu că vă este cunoscut, era prim-ministru și s-a naționalizat valuta. Înțeleg că aveți niște experiențe în apropiere, întrebați, cereți amănunte cum s-a făcut, noi nu o s-o facem. Nu facem așa ceva. Naționalizare în România nu se mai întâmplă. În rest, răspunsul la întrebările pe care le-ați pus, eu nu știu, la foarte multe dintre ele, care este legătura între ceea ce ați vorbit dumneavoastră și economia României. Faptul că nici dumneavoastră nu ați înțeles totdeauna care este legătura între ceea ce ați făcut și România și economia României s-a văzut în procentele pe care, din când în când, le mai luați.

Vă mulțumesc!

Urmărește-ne pe Facebook YouTube Twitter

Acest site foloseşte cookie-uri. Prin continuarea navigării, eşti de acord cu modul de utilizare a acestor informații.ÎNCHIDE